Urmăresc în continuare cometa 12P, care a devenit destul de strălucitoare, cu toate că încă nu se vede cu ochiul liber.

În seara de 9 martie se afla la 246 milioane de km de Pământ și la 163 de milioane de Soare, fiind vizibilă în constelația Andromeda.

Am încercat să o văd cu un binoclu, din București, dar cerul a fost destul de prost înspre orizont, și nu am reușit.

În imagini luate cu telescopul de 0,5 m în diametru cometa se vedea extraordinar, Avea câteva cozi ionice (de gaz), un pseudo-nucleu foarte strălucitor, structură în coma (dată de rotația nucleului) și o coadă difuză de praf.

Toate aceste detalii se văd în animația de mai sus, realizată din imagini cu timpul de expunere de 60 secunde, dar și în imaginea de mai jos, care este suma a 75 de imagini luate în acea seară.

Cometa rămâne încă o lună pe cerul de seară, după care se pierde în razele Soarelui.