Imagini deep-sky

Aici voi înșira imaginile cu obiecte deep-sky (adică roiuri stelare, nebuloase și galaxii) făcute de-a lungul timpului.

Cvintetul lui Stephan

Pe 12 iulie 2022 am văzut primele imagini oficiale ale telescopului spația James Webb.

Printre obiectele observate este și grupul de galaxii Cvintetul lui Stephan, un grup de cinci galaxii în interacțiune.

Sper că imaginea lui Webb cu cele cinci galaxii va fi mai bună decât cea făcută de mine în seara de 10 iulie, cu un telescop mare precum un șurub de-ale lui Webb.

Messier 97 – nebuloasă planetară

Undeva, atât de departe încât nu știm cu exactitate, se află o bilă luminoasă care se vede ca un cerc cu două pete negre.

Avem o stea (se vede în centrul bilei) care a ajuns la finalul carierei de stea și a început să se umfle la exterior și să se micșoreze la interior. Din cauza fierbințelii a pierdut o parte din materia ei, care rămas ca două învelișuri în jurul stelei.

La un moment dat steaua a avut și o perioadă ciudățică: Din două zone ale ei, diametral opuse, a fost emis cu viteză mare gaz. A fost un fel de spray stelar, care a împins gazul și a creat două goluri care se văd în imagine ca două pete întunecate.

După cum vedeți, nebuloasa planetară Messier 97 este o mică minune, o stea stricată de toată frumusețea.

Și dacă tot veni vorba de stricăciuni, tu câte goluri interioare ai?

Messier 3 – roi globular

Pasul 1: alege o stea din roiul globular Messier 3.

Pasul 2: aceea este steaua ta norocoasă.

Pasul 3: din păcate se află la 155 940 000 000 000 000 kilometri depărtare de tine.

IC 5146

Nebuloasa cu de toate. Lipia e din hidrogen molecular, carnea din nori opaci de praf, iar sosurile din nori transparenți de gaz. Cartofii sunt din stele.

IC 5146, aflată pe la 4000 de ani lumină depărtare. Imagini luate cu telescop de 0,4 m în diametru, de la Observatorul de la Berthelot.

Barnard 92

Nebuloasa obscură Barnard 92 din constelația Sagittarius.

Poate în viitor acolo se vor forma stele și planete, iar pe una din ele va apărea viață inteligentă care va construi orașe mici cu trotuare pe care vor fi parcate toate mașinile.

Imagine din noaptea de 26 iunie. Este o imagine compusă din 21 de imagini cu expunere 60s fiecare. Telescop de 40 cm în diametru, de la Obsevatorul Berthelot.

Barnard 68

Nici o masă fără pește și nici o zi fără o nebuloasă obscură din constelația Ophiucus.

În imagine se află Barnard 68, un nor opac cu diametrul de jumătate de an lumină.

Pentru că se proiectează pe un fundal bogat de stele, norul se vede tocmai pentru că ascunde din stelele aflate mai departe de el. Totuși, între noi și nor nu se află nici o stea pentru că niciuna nu se vede în fața acestuia.

Imagine luată cu un telescop de 0,3 în diametru, de la Institutul Astronomic al Academiei Române.

NGC 206

Nimic interesant aici. Doar o imagine cu roiul stelar NGC 206, aflat la 2,5 milioane de ani lumină depărtare, în galaxia M31.

Aglomerarea de stele din centrul imagini este roiul, care are un diametru de aproape 4000 de ani lumină, fiind cea mai mare regiune în care se formează stele din tot grupul local de galaxii.

Stelele pe care le vedem s-au format cândva în ultimele 40 de milioane de ani.

Telescop de 40 cm în diametru, de la Obsevatorul Berthelot.

Messier 33

Messier 33, una din puținele galaxii în care se pot pot vedea cu ușurință stele. Se află în constelația Triangulum și se poate vedea chiar printr-un binoclu.

Mozaic din 4 imagni luate cu telescop de 40 cm în diametru, de la Obsevatorul Berthelot.

Leo I

Leo I este o galaxie, una nu foarte îndepărtată, aflată la doar 800.000 de ani lumină. O găsești dacă pleci din galaxia noastră spre roiul din Virgo dar imediat faci la dreapta.

Pe cer se află chiar lângă steaua Regulus, cea mai strălucitoare din constelația Leo.

Această imagine a fost făcută în noaptea de 18 martie 2020, cu un telescop de 0,38 cm în diametru, de la Observatorul din Berthelo.

NGC 4656

O galaxie deformată, situată în spațiu și pe cer lângă NGC 4631. În ea se văd zone mai luminoase care sunt roiuri stelare și nebuloase.

Imaginea de mai jos este compusă din 10 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 03 martie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

NGC 5907

Iată o galaxie spirală văzută aproape din plan. Se pot distinge zone cu materie interstelară opacă, vizibile ca pete întunecate. Este o galaxie destul de îndepărtată, la 50 de milioane de ani lumină. Prin anul 2000 am desenat acest obiect. Desenul se găsește aici.

NGC 4631

Iată o galaxie în care se văd foarte multe detalii. Se găsește în constelația Canes Venatici. În realitate se află la 30 de milioane de ani lumină depărtare. Prin telescoape mici se vede foarte ușor. Pe 29 mai 2000 am și observat și desenat acest obiect. Desenul se găsește aici.

Trei galaxii din constelația Draco

Imaginea de mai jos conține trei galaxii: de la stânga la dreapta: NGC 5985, 5982 și 5981. Prima și ultima sunt spirale, dar ultima este văzută de pe muchie. Cea din mijloc este o galaxie eliptică. Se află toate trei pe la 100 de milioane de ani lumină depărtare.

Messier 51

Aceasta este celebra galaxie Messier 51, vizibilă în constelația Canes Venatici. De fapt se află pe la 23 de milioane de ani lumină depătrare.

NGC 2261

Aceasta este „Hubble Variable Nebula”, adică o stea, o nebuloasă luminoasă și nori întunecați care se deplasează peste nebuloasă. Rezultatul: aspectul nebuloasei se modifică. Steaua din vârf este R Monocerotis. Se află pe la vreo 2500 de ani lumină depărtare.

Imaginea de mai jos este compusă din 10 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 01 martie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Imaginile de mai jos sunt luate cu un telescop de 0,38 m în diametru și un CCD SBIG STL-11000. Telescopul aparține Institutului Astronomic al Academiei Române. Se poate vedea ușor aspectul diferit al nebuloasei.

NGC 3628

O galaxie spirală văzută din plan. Se află pe la 35 de milioane de ani lumină. Banda întunecată este compusă din toată materia interstelară aflată în galaxie.

Imagine compusă din 10 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 01 martie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

NGC 2903

Aceasta este o galaxie situată pe la 30 de milioane de ani lumină depărtare. Se văd bine brațele spirale iar zona centrală este descompusă în detalii. Cele două brațe spirale se continuă cu extensii mai slabe ca strălucire.

Imagine compusă din 8 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 01 martie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Galaxia Messier 82

Această galaxie este activă, adică se petrece ceva în nucleul ei. Tot prin centru se văd benzi întunecate de materie interstelară. Se află la aproximativ 12 milioane de ani lumină depătrare și se vede foate frumos prin telescoape.

Imagine compusă din 7 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 25 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Restul de supernovă Messier 1

Pata din centrul imaginii este M1, un rest de supernovă. Aici vedem lumina emisă de materia ejectată de o stea care a explodat în anul 1054. Restul stelei, un pulsar, se vede mai bine în imaginea 2.

Imagine compusă din 11 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 25 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Roiul stelar Messier 67

Acest roi se află în constelația Cancer și este compus din câteva sutele de stele, dintre care zeci se văd și în imaginea de mai jos. Se află la aproximativ 3000 de ani lumină. Steaua strălucitoare din dreapta sus are magnitudinea 7,8. Printre stelele din roi se văd și pete de lumină care sunt galaxii.

Imagine compusă din 8 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 25 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Nebuloasele Messier 42 și Messier 43

În imagine se află celebra nebuloasă din Orion, fotografiată și răs-fotografiată pentru că este foarte strălucitoare. Imaginea este o singură expunere de 30 de secunde, luată cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 25 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Galaxia Messier 104

Aceasta este o galaxie spirală vizibilă de pe muchie. Haloul stelar din jurul nucleului se vede foarte bine, la fel ca și materia interstelară din planul galactic. Se vede în constelația Virgo și se află la 30 de milioane de ani lumină depărtare. Imagine compusă din 12 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 28 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Galaxia Messier 101

Galaxia M101 se află la 21 de milioane de ani lumină depărtare. Se văd foarte ușor brațele spirale precum și detalii în ele lor. Se vede în constelația Ursa Major. Imagine compusă din 20 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 28 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Galaxia NGC 4565

Aceasta este o galaxie spirală vizibilă de pe muchie. Se poate vedea ușor nucleul și haloul din jurul acestuia, o zonă compusă din stele. Pe muchie, de-a lungul, se văd detalii compuse din nebuloase întunecate. NGC 4565 se află pe la 40 de milioane de ani lumină depărtare de noi și se vede în constelația Coma Berenices. Imagine compusă din 20 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 28 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Roiul globular Messier 13

În imagine se vede roiul stelar globular Messier 13, aflat în constelația Hercules. Roiul este „rezolvat” în stele, adică se văd stele până în centru. Imagine compusă din 12 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 28 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Punctele negre de pe imagine nu se află în cosmos ci sunt artefacte pe imagine.

Imagine a roiului stelar Messier 46 și a nebuloasei NGC 2438

Aceste două obiecte se văd în constelația Puppis. Nebuloasa planetară se vede ca un cerc situat în stelele din roi, dar nu face parte din acesta. Imagine compusă din 10 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 25 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Galaxia M64

Această galaxie se vede în constelația Coma Berenices și are magnitudinea 8,5. Se află pe la 17 milioane de ani lumină depărtare. Aproape de nucleul ei se vede materie interstelară, praf. De asta se numește și „Black Eye”. Aceste detalii ies foarte ușor în imagini. Imagine compusă din 15 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 25 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Galaxia Messier 81

Galaxia spirală Messier 81 se află în constelația Ursa Major și se vede ușor prin instrumente mici. În imaginea de mai jos se văd brațele spirale dar și detalii în acestea, adică roiuri stelare și nebuloase. M81 se află la 12 milioane de ani lumină depărtare. Imagine compusă din 15 imagini a câte un minut expunere, luate cu un telescop de 0.5 m în diametru, f/7 și o cameră FLI. Telescopul se numește NEEMO T05. Data: 25 februarie 2019. Telescopul este folosit de Institutul Astronomic al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale.

Share this:

Like this: