Un Soare pe zi

Ți se pare că uneori mănânci prea mult? Citește ce scrie mai jos și vei scăpa de griji!

Undeva pe cer, în constelația Pictor, se află un obiect care a fost confundat cu o stea din simplul motiv că seamănă cu una.

Obiectul a fost clasificat automat ca o stea, primind denumirea de Gaia DR3 4805630493655815040, dar cineva a sesizat că nu se comportă ca una.

Nu am reușit să aflu ce i-a făcut pe cei câțiva astronomi specialiști în găuri negre îndepărtate să privească mai atent spre această stea banală, dar ceea ce au aflat merită menționat.

În primul rînd, au aflat că obiectul nu este o stea, ci un quasar, adică o galaxie foarte îndepărtată, foarte mică, dar foarte luminoasă.

Pata albă este quasarul SMSS J052915.80–435152.0. Se vede atât de prost pentru că este departe, la 12 miliarde ani lumină de noi. Foto: Wolf et al. (2024)

Apoi au găsit că luminozitatea quasarului este de 10.000 de ori mai mare decât cea a galaxiei noastre, cea ce este neobișnuit pentru că ar trebui să conțină de atâtea ori mai multe stele decât ea, dar niciuna din ele nu poate fi văzută în imagini.

Nu rămâne decât posibilitatea ca lumina emisă de acest quasar să vină din centrul său, unde se află o gaură neagră pe care cade materie sub formă de asteroizi, comete, planete, vaci, stele sau napolitane, cel mai probabil, stele.

Când se apropie de gaura neagră, materia începe să se rotească rapid în jurul ei, se încălzește monstruos și emite lumină de te orbește. Este bine că acest quasar este atât de îndepărtat pentru că dacă l-am aduce la Ploiești ar emite de 500.000 de miliarde de ori mai lumină decât Soarele și ne-ar strica ziua.

Locul pe unde materia se rotește în jurul găurii negre se numește disc de acreție și, în cazul acestui quasar, este enorm. Are 7 ani lumină, adică de 7 ori 10.000 de miliarde km!

Iată-l mai jos, comparat cu sistemul solar.

Și uite așa am ajuns și la meniul quasarului.

Pentru că luminozitatea enormă a lui nu poate fi explicată decât prin încălzirea și căderea materiei pe gaura neagră, se poate calcula de câtă materie este nevoie pentru a se emite o asemenea cantitate de lumină.

Este nevoie de 400 de mase solare pe an, adică de o cantitate de gaz egală cu cea care se află în 400 de stele ca Soarele.

Asa înseamnă un soare pe zi!

Masa Soarelui este de 330.000 de ori mai mare a planetei noastre, ceea ce înseamnă că în fiecare zi quasarul înghite materie cât 330.000 de pămânți!

Atunci când privești pata albă din prima imagine, ține cont că lumina pe care o vezi se ține cu un soare pe zi sau 4 pămânți pe secundă!

Leave a comment