Bennu și Europa: moleculele vieții și oceanele înghețate

Iată două rezultate astronomice recente care nu interesează pe nimeni.

Una caldă

Acesta este Bennu, un asteroid de numai 500 m în diametru. La fiecare câțiva ani, Bennu se apropie de Pământ, iar în 2017 oamenii au profitat și au trimis o sondă spațială până acolo.

Asteroidul Bennu. Imagine: NASA/OSIRIS-REx

În anul 2023 sonda s-a întors acasă cu 127 grame de praf și pietriș de pe asteroid, în care s-au găsit, printre altele, câteva tipuri de molecule care sunt baza proteinelor din care sunt compuse ființele vii precum puii (care intră în componența șnițerelor) sau oamenii (care intră în componența tabelelor de la întreținere).

Așa arată pietrișul de pe Bennu. Foto: NASA Johnson Space Center / Erika Blumenfeld and Joseph Aebersold

Este un rezultat interesant, dar nu atât de revoluționar precum a fost prezentat de diverși evangheliști de știință, pentru că s-au descoperit asemenea molecule și pe alte obiecte, asteroizi, comete și meteoriți.

În prezent se consideră că acum mulți ani asteroizii și cometele au infectat suprafața planetei noastre cu molecule potrivite formării compușilor care intră în componența vieții. După cum vezi, le datorăm asteroizilor apariția shaormei pe Pământ.

Una rece

Acesta este Europa, un satelit natural care are 3120 km în diametru.

Europa se rotește în jurul lui Jupiter în numai 3 zile și 13 ore, dar nu asta îl face deosebit. Crusta de gheață care îl acoperă în totalitate și se vede ca o suprafață gălbuie este și ea interesantă, însă cea mai mare calitate europeană este oceanul care se află sub gheață.

Acesta este Europa, unul din sateliții lui Jupiter, acoperit de gheață. Imagine luată pe 29 septembrie 2022 cu ajutorul sondei Juno. Foto: NASA/JPL-Caltech/SwRI/MSSS/ Björn Jónsson

Oceanul este trădat de fisurile din gheață. Suprafața lui Europa a pare să fi fost lichidă, fiind străbătută de fisuri înghețate și de blocuri mari de gheață care acum sunt prizoniere în oceanul înghețat.

Regiunile cu muchii drepte și forme geometrice sunt iceberguri prizoniere în gheață. Foto: sonda Galileo

Imaginile ne arată că sub crusta de gheață există un ocean lichid, iar creierul ne face să ne gândim la viața care ar putea exista în el.

Până în februarie 2025 nu știam cât de groasă este pojghița de gheață și ne făceam iluzii că am putea să o găurim pentru a vedea ce este în apă, dar câteva observații făcute cu ajutorul sondei spațiale Juno ne-au liniștit.

Ei bine, grosimea gheții de pe Europa este de 35 km! Ai de săpat de trei ori mai mult cât urcă oamenii să ajungă pe Everest, iar asta este o veste proastă pentru că nu avem cum să facem o gaură atât de adâncă. Pe Pământ cel mai mult s-a ajuns la 12 km, dar aici ai tot ce îți trebuie pentru a putea lucra.

Asta e fraților, nu este totul roz în sistemul solar.

În praful de pe Bennu am găsit molecule din care este compusă viața, iar în oceanul de pe Europa ar putea exista viață. Mai rămâne să descoperim inteligență în viața de pe Pământ și ne-am aranjat!

Leave a comment