No Hubble vs. Hubble

Se spune că telescopul spațial Hubble este cel mai bun telescop și că datorită lui s-au făcut multe descoperiri importante și s-au confimat presupuneri care au devenit teorii. Este foarte adevărat și dacă intrați pe site-ul telescopului veți afla mai multe.

Dar cum s-ar traduce calitatea excepțională a telescopului în ochii noștrii? Cum se văd galaxiile, nebuloasele, obiectele cosmice în imaginile luate prin telescop? Foarte bine, evident, cu multe detalii, frumos colorate. Problema este că dacă nu ai văzut o imagine a aceluiași obiect, făcută cu un telescop inferior lui Hubble nu poți să îți dai seama de nimic.

Voi încerca mai jos să vă arăt, una lângă alta, imagini ale obiectelor cosmice luate printr-un telescop terestru de 1,2 m diametru și prin telescopul spațial Hubble.

1.

Prima imagine ne arată o mică zonă din constelația Andromeda. În imagine din stânga, luată prin telescopul terestru, se văd câteva stele. În imaginea lui Hubble se văd mii de stele, pete difuze care sunt galaxii și o aglomerare sferică de stele care este un „roi stelar globular”. Poate v-ar ajuta să știți că miile de stele fine vizibile în imagine fac parte din altă galaxie numită  „galaxia din Andromeda” și că le vedeți cum arătau acum 2,5 milioane de ani (nu vă îngrijorați acum arată la fel dar vom afla peste 2,5 milioane de ani).

O mică regiune din constelația Andromeda. Foto: SDSS și NASA
O mică regiune din constelația Andromeda. Foto: SDSS și NASA

2.

În a doua imagine se vede o mică pată neagră care este un cocon opac din praf amestecat cu gaz. Obiectul se numește „globulă Bok” (nu vă gândiți la al nostru…) și prin telescopul de 1,2 m nu arată deloc spectaculos. Însă în imaginea lui Hubble parcă este un alt obiect.  Putem să vedem multe stele în zonă și cum norul de praf pare să aibă o aură luminoasă. Lumina vine de la stelele din spatele globulei și de la cele din interiorul său. Da, o globulă Bok este de fapt un „pântec” ce conține embrioni stelari.>

Globulă Bok. Foto: SDSS și NASA
Globulă Bok. Foto: SDSS și NASA

3.

În ultima imagine vedem o altă galaxie adică un sistem stelar aflat la 23 milioane de ani lumină depărtare (plus minus 4 milioane de ani) care conține cam 200 de miliarde de stele. Stelele sunt dispuse în „brațe spirale” adică zone stelare mai dense. De pe Terra totul se vede cețos, nebulos, fără prea multe detalii. Privim acum spre centrul galaxiei și putem vedea prin zonă stele și zone mai întunecate care sunt nori gigantici de praf și gaze. Hubble ne arată toate acestea dar ca și cum s-ar fi dat ceața la o parte.
Vedem literalmente milioane de stele din frumoasa galaxie, zone roz care conțin hidrogen ce emite lumină și norii de praf.  Centrul galaxiei nu poate fi „rezolvat în stele” pentru că densitatea este prea mare și nici puterea de separare a lui Hubble nu este deajuns.

Galaxia M51. Foto: SDSS și NASA
Galaxia M51. Foto: SDSS și NASA

Poate vă întrebați de ce este telescopul Hubble atât de bun. Dacă nu știți vă spun eu: este în spațiu. Și să știți că acum este în construcție un telescop spațial și mai mare decât Hubble, cu o oglindă de patru ori mai mare în diametru. Oare cum vor arăta obiectele de mai sus în imaginile sale?

14 comments

    • Scuze dar site-ul oficial al telescopului Hubble, acolo unde apar comunicate de presa despre noile descoperiri este cel mentionat de mine. Spacetelescope este un site de mana a doua, aparut atunci cand americanii nu au mai avut bani pentru telescop si au intrat in parteneriat cu europenii, care contine poze vechi si reprelucrate plus animatii. Amandoua sunt bune, dar cel mai util este hubblesite.

  1. Comunicatele de presa importante in general pleaca in “co-release” prin urmare nu cred ca ai comunicate vechi acolo 🙂
    But take it lightly, “ntz, ntz” era marca de gluma, ultima oara cand am verificat 😛

  2. Dm-le Adrian, as vrea sa stiu daca telescopul HERITAGE 76 este o alegere buna pentru un astronom amator incepator ca mine(astept raspunsul)…

    • Nu va recomand un telescop cu diametru de 76 mm. Pentru a vedea cate ceva, este nevoie de minim 120 mm in diametru (la telescoape cu oglinda) si 80 mm la lunete. Mai bine cumparati un binoclu daca nu puteti un 120 mm.

      Problema nu este numai la diametru ci si la montura care este foarte instabila la un telescop atat de mic.

  3. Am un binoclu care mareste 10×70 iar acum vreau sa imi iau un telescop dar oricum v-a multumesc de sfat si sa aveti un cer senin in continuare!

    • Binoclul de 70 mm are diametrul mai mare decat telescopul de 76 mm. Chiar daca oglinda are 76 mm, trebuie sa scadeti din ea diametrul oglinzii secundare. Ramaneti cu maxim 60 mm, mai putin decat are binoclul. Si degeaba maresti la 100 de ori daca nu poti vedea detalii.

  4. Nu vreau sa exagerez pe acest subiect dar pe langa acest telescop pe care mi l-am luat (doar pentru a ma obisnui cu utilizarea instrumentelor asronomice de acest gen) in viitorul apropiat dupa ce voi economisi destui bani imi voi cumpara o luneta BK909EQ2. Are un diametrul de 90 mm, distanta focala 900 mm (mareste de aprox 180 de ori, magnitudinea stelara maxima fiind de 12,5 si resolutia de 1,3).
    Sper ca data viitoare nu va mai fi un raspuns de genul “Nu veti fi destul de multumit” si altele…Glumeam!

  5. Domnule Adrian Sonka, imi puteti spune va rog care este cea mai indepartata imagine obtinuta vreodata de catre un telescop. Daca ati avea si un link, ar fi si mai bine. Va multumesc !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s