Într-o lume a fotografiilor de înaltă rezoluție  câteva puncte pe un fundal alb te fac să înțelegi structura universului.

Priviți imaginea de mai sus: chenarul alb este întreg cerul iar micile pătrate roșii cele mai strălucitoare 9000 de stele.  După cum se vede stelele par a urmări un tipar, cele mai multe situându-se pe o bandă curbată. Dacă nu o vedeți click aici. Banda se numește Calea Lactee și conține de fapt sutele de miliarde de stele care fac parte din Galaxia noastră.

Să punem pe cer celelalte galaxii descoperite până în prezent. Ne vom preface că nu cunoaștem distanța până la ele, după cum nu ne-a interesat nici distanța până la stele.

2300 de galaxii

Pe cerul nostru am trecut cele mai strălucitoare 2300 de galaxii (punctele roșii) și după cum se vede acestea par să evite Calea Lactee. Este normal pentru că nu putem vedea galaxii prin cea mai densă parte a Galaxiei noastre.

Dar ceva și mai interesant se poate observa: în centru se află două aglomerări de galaxii. Cea mai densă se află în constelația Virgo, iar cea de deasupra în Coma Berenices. Avem grupuri de galaxii și în Ursa Major, Leo, Hydra-Antlia, Fornax și multe alte constelații. Galaxiilor le place să stea în grupuri, astronomii numind aglomerările de galaxii „roiuri”.

Nu este o întâmplare că întâlnim galaxii grupate în același loc pe cer pentru că ele chiar se află la aceeași depărtare de noi. Cărămizile galaxiilor sunt stelele iar galaxiile cărămizile Universului.

57.000 de galaxii

Roiurile de galaxii devin și mai evidente dacă observi și mai multe obiecte. Un exemplu bun este harta de mai jos pe care s-au trecut cele mai strălucitoare 57.000 de galaxii.

În centru se vede „Roiul de galaxii din Virgo” care conține aproximativ 3000 de galaxii. Sub acesta întâlnim roiuri  mai „sărace”, cu aproximativ 200 de galaxii. De fapt peste tot pe cer se află roiuri de galaxii, uneori unite de șiruri de galaxii.

O zonă interesantă de cer este cea dreapta-jos unde vedem înșiruite câteva roiuri. La fel de spectaculoasă este și zona roiului de galaxii din Virgo, înconjurată pe cer multe de alte roiuri. Vom vedea în postul următor că fizic, micile roiuri sunt „conectate” gravitațional de marile roiuri, formând împreună „super-roiuri” de galaxii.

1.000.000 de galaxii

Cerul nostru conține acum 1.000.000 de galaxii și vedem că roiurile identificate mai sus plutesc pe un ocean de galaxii. Chiar dacă fundalul este compus din galaxii mult mai îndepărtate decât cele din roiuri,  în anumite cazuri se observă dâre compuse din galaxii ce unesc roiurile.

Cum cartografierea galaxiilor observabile nu este încheiată, pe cer apar artefacte observaționale: linii drepte sau pătrate. Acestea apar pentru că observațiile se fac pe arii de pe cer. După cum vedeți Roiul de galaxii din Virgo lipsește, probabil din cauză că sunt prea multe asemenea obiecte în zonă și se este nevoie cartografiere mai minuțioasă.

Studiați cu atenție ilustrațiile de mai sus: veți face cunoștintă cu structura Universului.

Ilustrațiile de mai sus conțin următoarele cataloage (de stele și galaxii):

Bright Star Catalogue, 5th Revised Ed. (Hoffleit+, 1991)
The CfA Redshift Catalogue, Version June 1995
Nearby Galaxies Catalogue, Tully R.B
HYPERLEDA. I. Catalog of galaxies, (Paturel+, 2003)