Ziua de 30 iunie va avea 86.401 în loc de 86.400 secunde.

Serviciul Internațional pentru Rotația Pământului și Sisteme de Referință ne anunță că ziua de 30 iunie va fi mai lungă cu o secundă. O secundă în viața unui om este insignifiantă. De ce ne-ar păsa?

Este relativ simplu: prin definiție, ziua, unitatea astronomică pentru timp, este compusă din 86.400 de secunde. Vorbim aici de ziua „solară”, adică perioada de timp scursă între două răsărituri succesive de Soare, secunda fiind definită astronomic ca a 86.400-a parte din ziua solară. Dar ce te faci dacă  durata zilei variază în timp?

În prezent timpul pe glob se măsoară în două feluri. Primul este astronomic, prin determinarea perioadei de rotație a Pământului (unde teoretic o secundă este a 86.400-a parte din zi).

Al doilea mod este decuplat de planeta Pământ. Pur și simplu s-a definit că o secundă este egală cu „9.192.631.770 de perioade ale radiației electromagnetice emise de tranziția hiperfină a unui atom de cesiu neionizat”. Pur și simplu se înregistrează emisia naturală în microunde ale unui atom de cesiu și după ce trec cele nouă miliarde și ceva de perioade avem o secundă. Acesta este timpul atomic, folosit în prezent ca bază de timp (oră exactă) pe glob.

Totuși, în paralel, astronomii se încăpățânează să măsoare și cât durează astronomic o zi, aici intervenind diferența. Durata zilei este variabilă: planeta Pământ se poate roti mai repede sau mai încet (nu vă speriați căci nu cu mult) din cauza deplasării maselor din interiorul ei, frecării atmosferei cu solul, mareelor și a altor câteva procese. Astfel se ajunge ca timpul atomic să nu mai corespundă cu cel astronomic.

Apar mici diferențe și pentru ca ceasul atomic să corespundă cu cel „astronomic” s-a decis ca uneori să se adauge sau să se scadă câte o secundă dintr-o zi. Nu s-a decis la OTV ci la Serviciul Internațional pentru Rotația Pământului, unde se și măsoară durata unei zile (rotații complete a Pământului în jurul axei plus deplasare în jurul Soarelui) folosindu-se metoda triangulației. Astfel periodic timpul atomic este potrivit cu cel astronomic și sunt sigur că dacă s-ar putea, astronomii ar dori de fapt să încetineasă/aceelereze Pământul.

Titlul ar putea suna și așa: „O grămadă de oameni de știință  încearcă din doi în doi ani să potrivească două ceasuri care merg cu viteze puțin diferite”!

Aveți grijă: de pe 30 iunie toate ceasurile care nu se sincronizează prin radio la o sursă atomică de timp o vor lua înainte cu o secundă.