Mulți spun că relațiile la distanță nu durează.
Este adevărat!. În cazul oamenilor, dar și al planetelor, atracția scade cu distanța.
Soarele atrage toate planetele, dar și acestea se atrag între ele, cu o forță descoperită de Newton și denumită „forță de atracție”. Legea lui spune că forța se mărește cu masa obiectelor și scade cu pătratul distanței, acesta fiind motivul pentru care relațiile la distanță slăbesc în intensitate până când dispar.
Pământul simte cel mai mult atracția corpurilor mai apropiate și mai masive. Luna deformează planeta mai mult decât Soarele, care este mai departe. Și forța de atracție a planetelor acționează asupra globului pământesc și mai mult, chiar și noi îl deformăm.
Globul pământesc este continuu alungit înspre Lună și în partea opusă, atmosfera și oceanele participând fără să vrea la jocul numit „maree”. Mulți au auzit de mareea oceanică, cea mai ușor de observat, dar știm că există una terestră (a globului pământesc în sine) și alta atmosferică (cea mai subtilă).
Un exercițiu
Mareea terestră este cea care ne interesează pe noi, pentru că vom face un exercițiu. Sfârșitul lumii fiind încă pe val, vom calcula mai jos cu câți centimetri este deformată planeta atunci când este atrasă de Lună, Soare și neastâmpăratele planetele vecine.
E nevoie de acest exercițiu pentru că mulți își imaginează că planetele se pot alinia și forța de atracție combinată poate distruge Pământul. Alții pun pe seama gravitației celorlate planete, influența „astrologică”, care ne schimbă zilnic viața. Rămâneți pe postul nostru și vă promit că vă veți distra.
Formula necesară se găsește în manualele de „hidrodinamică”, dar aici o folosesc pe cea apărută în Anuarul Astronomic din 1982 al Centrului de Științe Spațiale București, în articolul „Alinierea planetelor”, care îl are ca autor pe Ieronim Mihăilă (un reputat astronom român, fost profesor la Universitatea de Matematică din București).
Acesta îl citează pe Horace Lamb căruia chiar îi plăcea mult hidrodinamica pentru că a scris o carte plină de formule și demonstrațiilor lor, publicată în multe ediții, chiar și în prezent (găsiți cartea lui aici).
Datele despre masele planetelor și depărtarea lor față de Pământ se pot obține din mai multe locuri. Le găsiți și mai jos, distanțele fiind calculate pentru apropierile următoare, dar treceți repede peste ele…
Luna
Jocul nostru începe prin calcularea deformării produsă Pământului de forța de atracție a Lunii. Planeta noastră este deformată mereu cu 36 de cm înspre Lună și în partea opusă acesteia. Fiecărui loc de pe Terra îi vine rândul să fie mai sus, de două ori pe zi, când Luna se află sus pe cer și în partea opusă.
Tineți minte: 36 de cm. Destul de puțin la un diametru de 1.274.200.000 centimetri!
Soarele
Intră în scenă Soarele, cel mai masiv obiect din sistemul solar dar destul de îndepărtat. Deformarea produsă planetei noastre de Soare este de numai 16,5 cm.
Astfel, la miezul zilei suntem toți mai înalți cu 16,5 cm. Atunci când Luna se află în dreptul Soarelui, efectul se cumulează dar rămâne infim față de miliardul de centrimetri pe care îi are Pământul în diametru.
Planetele
Acum vine partea care îi interezează în mod direct pe cei care cred că planetele influențează Pământul. Masele lor sunt cunoscute, la fel de bine ca orbitele și implicit, distanțele la care se află față de planeta albastră.
Am ales distanțele minime la care se află în următoarea perioadă și am văzut rezultatul:
- Mercur deformează Pământul cu 0,00001 cm
- Venus, pentru că este mai mare și mai aproape cu 0,021 cm
- Marte cu 0,000023 cm
- Jupiter, cea mai masivă planetă, cu 0,000211 cm, mai mult decât Marte dar mai puțin decât Venus
- Saturn cu 0,000007 cm
- Uranus și Neptun cu 0,0000001 și 0,00000003 cm
Vreți să știți cât de mult ar fi deformat Pământul dacă cele opt planete s-ar afla pe aceeași linie, în același plan și la depărtarea minimă? Adunați dar nu o să vă dea prea mult… O comparație cu Luna ne arată că efectul gravitațional al tuturor planetelor, în cazul imposibil în care se aliniază toate, este neglijabil.
Omul
Luăm un om de 70 de kg și îl ducem la un km deasupra solului. Acesta va modifica geografia locului cu 0,0019 cm, mai puțin decât Venus dar mai mult decât Jupiter și restul planetelor.
Perna și Luna
La finalul spectacolului voi face cel mai spectaculos salt: calculez influența pernei vs. influența Lunii asupra craniului uman
Luăm o pernă de 1 kg și o ținem la 1 m desupra capului. Craniul nostru va fi deformat cu 0,03404255 cm. Lăsăm Luna acolo unde este și calculăm influența mareică a ei asupra aceleiași părți anatomice umane. Aflăm cu stupoare că frumosul nostru craniu este deformat zilnic cu 0,00004406 cm atunci când Luna se află în dreptul nostru și în partea opusă.
Nu ne facem griji pentru că deformarea este mică și se pierde în marea de deformări ale altor obiecte, care la rândul lor se pierd în oceanul gravitațional al Pământului.
O pernă ținută la un metru de cap deformează cranul de 774 de ori mai mult decât Luna. O pernă ținută pe cap va deforma craniul de 770 de milioane de ori mai mult decât Luna, dar nu vă speriați: oasele sunt rezistente!
Implicațiile sunt următoarele:
1. Nu vă speriați de alinierea planetelor pentru că forța de atracție combinată este de sute de ori mai mică decât cea a Lunii.
2. Dacă în astrologie forța de atracție ar influența oamenii, singurul astru folosit ar trebui să fie… perna!
Șonka Adrian - Astronomie 
[…] mai mare decat o planeta aflata la zeci sau sute de milioane de kilometrii. ( Apropo de asta va recomand un articol interesat a lui Adi Sonka care poate fi citit aici ) […]
Vom veni la observator sa luam si noi niste perne de 1kg poate ne revine atractia catre stiinta si nu catre otv.
[…] R: Desi aparent inrudite, astronomia si astrologia sunt in esenta destul de diferite atat ca si finalitate cat si ca metode. Astronomia este o stiinta exacta care pornind de la observatii si masuratori cantitative exacte, si folosind cunostinte si din alte stiinte exacte cum ar fi fizica, matematica si chimie incearca sa aduca informatii cat mai corecte si complete despre Univers la toate nivele, incepand cu planeta noastra, sistemul solar si pana la Universul ca un tot, vechimea Universului, modul lui de formare si evolutia sa. Astrologia pe de alta parte incearca sa faca predictii despre eventimente din viitor, atat la nivel de persoana cat si la nivel de societate, avand ca baza pozitia a diversi astri pe cer. In general astrologia se foloseste de o serie de metode empirice prin care determina pornind de la pozitia astrilor pe cer la o anumita data (determinate cu metode puse la punct de astronomie) ce evenimente ar putea avea loc relativ la o persoana, sau un grup de persoane. Desi, cum spuneam, se folosesc date furnizate de metode specifice astronomiei, astrologia nu tine cont de o serie de aspecte ale astronomiei moderne cum ar fi de exemplu fenomenul de precesie sau faptul ca planetele nu traverseaza 12 constelatii ci mai multe. Istoric vobind intr-adevar cele doua domenii au avut un inceput comun prin faptul ca desi scopul si metodele erau diferite, ambele domenii au pornit de la observarea stelelor si a planetelor si determinarea pozitiilor astrilor pe cer in viitor. De fapt in antichitate functia de astronom si astrolog se confundau, aceeasi persoana ocupandu-se in general de ambele domenii. In Evul Mediu acest fenomen s-a perpetuat desi diferentele erau acum destul de clare. In multe cazuri insa astrologia, prin vanzarea de horoscoape putea ajuta mai mult la finantarea unor proiecte legate de observarea cerului decat astronomia, motiv pentru care astronomii erau de multe ori si astrologi pentru a-si putea finanta activitatea. Rupturi clare in acest sens au inceput sa apara in secolul XVII cand astronomi ca Newton sau Galilei s-au declarat raspicat ca facand parte doar din categoria astronomilor si nu a astrologilor. Odata si cu o evolutie a astronomiei datorata si aparitiei lunetei si a telescopului astrologia a inregistrat o perioada de declin, dar a revenit destul de puternic “la moda” in secolul XX. Avand in vedere cele spuse mai sus astrologia nu poate fi incadrata in categoria stiintelor exacte si este in cele mai multe cazuri considerata o pseudostiinta, in special datorita faptului ca legatura dintre miscarea astrilor si evenimentele de pe Pamant nu este demonstrata conform rigorilor stiintelor exacte dar mai mult nici nu se intrevede o explicatie prea clara a acestui fenomen. In mod sigur influenta gravitationala a planetelor asupra indivizilor nu este o explicatie asa cum multi tind sa creada, si asta din simplul fapt ca distantele fiind atat de mari influentele gravitationale sunt practic nule, chiar si obiecte banale de pe Pamant cum ar fi un avion care trece pe deasupra noastra avand o influenta gravitationala (existenta dar atat de mica incat nu o simtim) mult mai mare decat o planeta aflata la zeci sau sute de milioane de kilometri. ( Apropo de asta va recomand un articol interesat a lui Adi Sonka care poate fi citit aici ) […]