Cometa ISON, vizibilă dimineața înainte de răsăritul Soarelui, este observată intens de către astronomii amatori și profesioniști.

Telescoapele mari (cu un câmp vizual mic) ne arată detaliile din preajma nucleului cometei. Prin cele mici se observă coada cometei, care se lungește pe zi ce trece.

Mai sus aveți o fotografie realizată cu un telescop aflat în Chile, la ESO – Observatorul Sudic European, folosit de obicei la observarea stelelor cu planete. Vedem coama cometei, un nor de gaz care înconjoară nucleul (ce nu se poate vedea în această imagine), din care izvorăsc jeturi de gaz. Anumite zone de pe nucleul înghețat au fost încălzite de Soare, materia a sublimat (adică a trecut din stare solidă în stare gazoază), pierzându-se acum în spațiu.

Cometa a fost „tăcută” până  la mijlocul lunii, când o mare cantitate de gaz a sublimat. În cursa ei în jurul Soarelui, nucleul va primi din ce în ce mai multă căldură pe măsură ce cometa se apropie de Soare. Va trece pe 26 noiembrie la numai 1,2 milioane km de acesta, coada fiind atunci la maxim de frumusețe (lungime și strălucire). În acele zile nu o vom putea vedea pe cer, fiind în dreptul Soarelui, însă va fi vizibilă în imaginile luate telescoapele spațiale solare (urmăriți imaginile Lasco C2 si Lasco C3 luate de SOHO).

Iat-o pe ISON într-o imagine luată de Waldemar Skorupa, un astronom amator din Germania. Imaginea fost făcută în dimineața de 16 noiembrie 2013.

Cu ochiul liber și prin binoclu mai puteți vedea câteva zile cometa, în jurul orei 6:15, dar nu va arăta ca în imaginea de mai sus. O veți vedea ca pe o stea (coama) cu o mică alungire luminoasă (coada).

După ce va trece pe lângă Soare va reapărea pe cerul de dimineață, în jurul datei de 3 decembrie, dacă va supraviețui treceri pe lângă Soare.