Flash, boom, bang!

După cum știți, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie, un meteor extrem de strălucitor s-a văzut pe cerul României și al altor câteva țări.

7 ianuarie 2015, ora 3:05: un mini asteroid intră în atmosfera terestră, deasupra României. Foto: Adrian Pascale
7 ianuarie 2015, ora 3:05: un mini asteroid intră în atmosfera terestră, deasupra României. Foto: Adrian Pascale

Chiar dacă a durat maxim două secunde, fenomenul este studiat și acum.

Nu mulți au putut vedea direct bolidul (bolid=meteor extrem de luminos)  care a apărut în jurul orei 3 dimineața, dar majoritatea l-am putut admira în filmele obținute „la noroc” de camerele de supraveghere aflate în diferite locuri din țară.

Spun „la noroc” pentru că noi încă nu avem un sistem funcțional de supraveghere vizuală a cerului, așa cum au alte țări. Probabil că ne place ca viața să ne ia prin surprindere…

Bolidul filmat din Cluj-Napoca. Autor: Vlad Vana
Bolidul filmat din Cluj-Napoca. Autor: Vlad Vana

Din filmele apărute până în prezent și din mărturiile auzite, este clar că am avut de-a face un bolid, un obiect cu mărimea de până în câțiva metri, care a intrat în atmosferă undeva deasupra României, a aprins aerul, s-a fragmentat și probabil a dus la căderea câtorva meteoriți la sol (un foarte mare „probabil”).

Inițial au apărut  filme în care se văd doar umbrele lăsate de lumina bolidului, dar după câteva zile am putut vedea obiectul în toată splendoarea lui,  bolidul fiind filmat direct din București, Cluj-Napoca, Fierbinți (Ialomița), Herveder (Harghita), Sibiu, Lugoj și Dej.

Cel mai spectaculos film este suprins în Fierbinți, de o mașină dotată cu o cameră pe parbriz, care culmea, mergea cu spatele. Vom reveni la această filmare mai târziu.

Bolidul de pe 7 ianuarie, suprins din Fierbinți, Ialomița
Bolidul de pe 7 ianuarie, suprins din Fierbinți, Ialomița

Iată cum am aflat și cum putem afla mai multe despre acest obiect.

Deasupra României

Știm că obiectul a intrat în atmosferă undeva deasupra României pentru că s-a văzut cel mai bine din țara nostră. Ba mai mult, putem identifica și județul după poziția bolidului pe cer. De exemplu, cei din vestul țării l-au văzut înspre orizontul de est, cei din sud înspre nord-est, cei din nord-vest înspre sud-est, cei din centru înspre nord-est, iar cei din est aproape deaspra capului. Folosind aceste observații tragem concluzia că bolidul s-a aflat cel mai bine poziționat pe cer undeva în estul țării.

Cunoaștem chiar și direcția de deplasare după simpla observare a direcției de mișcare pe cer: dinspre sud-est în est.

Tentativă de stabilire a direcției de deplasare a bolidului, folosind forma și mărimea deplasării umbrelor lăsate la explozia acestuia
Tentativă de stabilire a direcției de deplasare a bolidului, folosind forma și mărimea deplasării umbrelor lăsate la explozia acestuia

După lungimea  umbrelor lăsate de lumina bolidului ne putem da seama care localități s-au aflat chiar sub acesta, localități în care am putea găsi și fragmente de meteoriți. Umbrele lungi se produc când obiectul se află înspre orizont, adică departe de locul respectiv. Umbrele scurte sau inexistente se produc atunci când lumina se află deasupra capului, adică deasupra locului respectiv.

În cazul nostru, în fimele existente vedem umbre foarte scurte în localitățile din jud. Vrancea, semn că aceea este regiunea unde obiecul s-a dezintegrat.

Umbrele ne mai spun ceva: dacă nu se mișcă lateral (ci doar se alungesc) inseamnă că locul respectiv se află pe traiectoria bolidului. De aici putem afla direcția de deplasare. De exemplu umbrele din Bârlad nu se mișcă. Lungimea mare a umbrelor din Bârlad  ne spune că obiectul nu se afla sus pe cer, deci a explodat undeva înainte de oraș (de la câțiva la zeci de km).

Umbre drepte lăsate de bolid la Bârlad. Film:  Muzeul "Vasile Pârvan" Bârlad - Pavilionul "Marcel Guguianu"
Umbre drepte lăsate de bolid la Bârlad. Film: Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad – Pavilionul “Marcel Guguianu”

Un alt film care ne ajută să stabilim traiectoria este cel de la Băltița, Prahova, unde umbrele s-au văzut tot staționare. Umbrele porții de fotbal ne arată că bolidul s-a deplasat înspre nord-est.

O localitate interesantă este Vintileasca (Vrancea) de unde bolidul pare a se fi văzut foarte sus pe cer. Umbrele sunt foarte scurte si aproape nu se mișcă semn că explozia acestuia s-a produs undeva prin regiune.

Pe orice film, dacă determinăm precis direcția pe orizont unde a început și a sfârșit bolidul, putem afla punctele cardinale înspre care s-a văzut. Dacă facem acest lucru pentru mai multe filme, reușim să trasăm un culoar, de fapt traiectoria bolidului.

A aprins cerul de noapte

Orice obiect care intră în atmosfera terestră cu viteze între 11 și 72 km/s este supus unor forțe enorme (încercați și voi și o să vedeți că nu vă minte nimeni). Cea mai supărătoare ar fi frecarea cu aerul situat în drumul său, un fel de frânare continuă, care duce la creșterea temperaturii până la vreo 2000°. În acele momente materialul fierbinte desprins de pe obiect redă sub formă de lumină energia primită prin frecare și noi putem vedea o dâră luminoasă. Acesta este „meteorul”, denumit și „bolid” dacă strălucirea este destul de mare.

Lumina emisă de bolidul nostru a fost atât de mare încât pentru o fracțiune de secundă s-a făcut din noapte zi. Ba mai mult, cerul a devenit albastru ca în timpul zilei. Cel mai strălucitor obiect de pe cerul de noapte este Luna plină, dar nici chiar ea nu face cerul albastru. Iată o imagine extrasă din filmul de la Fierbinți, Ialomița, cu un cer albastru.

Momentul când cerul de noapte a devenit albastru ca ziua. Foto:  Adrian Pascale
Momentul când cerul de noapte a devenit albastru ca ziua. Foto: Adrian Pascale

 

Fragmente, fragmente, fragmente

Cum ar fi dacă cineva te-ar trage de mâni cu o forță mai mare decât cea de coeziune a moleculelor din care este compusă pielea sau carne? Te-ai rupe în bucăți desigur. La fel se întâmplă și cu un meteorit la frecarea cu aerul, iar în momentul sfărâmării luminozitatea acestuia este maximă (strălucirea finală).

Bolidul de pe 7 ianuarie pare a se fi sfărâmat în câteva bucăți mai mari, care încă mai emiteau lumină după explozia finală. Foarte repede fragmentele s-au stins, de fapt după ce viteza lor a scăzut sub o anumită valoare (să nu uităm că obiectul este frânat continuu).

În acel moment avem „dark flight”, adică deplasarea lor prin atmosferă fără emisie de lumină. De fapt, viteza este atât de mică încât fragmentele (meteoriții) se deplasează prin atmosferă într-un singur sens: în jos.

Dacă din obiect au rămas fragmente mici, acestea au căzut la sol, de la o înălțime de zeci de km (20-40 km), unde ar putea fi găsite de localnicii mai atenți la ce este pe câmpul lor.

Cele trei imagini din compilația de mai jos ne arată câteva fragmente finale mai mari.

Fragmentarea finală a meteoritului din 7 ianuarie 2015
Fragmentarea finală a meteoritului din 7 ianuarie 2015

Problema este că se calculează foarte greu locul de cădere, numai după ce se cunoaște foarte precis unghiul de intrare în atmosferă, viteza fragmentelor la finalul emisiei de lumină și coordonatele geografice ale locului unde s-au stins. Cu aceste date putem calcula zona probabilă de impact, aflată undeva în județul Vrancea (sau prin zonă).

Ne-ar plăcea să găsim fragmentele de meteorit. Ne-ar plăcea să observăm mai des asemenea fenomene (care nu sunt foare rare) și ne-ar plăcea să calculăm rapid traiectorii. Totul se poate face dacă ar exista în țara noastră câteva camere video calibrate, plasate în locuri strategice, cu ajutorul cărora să știm după numai câteva minute ce ne-a lovit.

Dar nouă ne place ca viața să ne ia prin surprindere… Și la fel și statului român.

3 comments

  1. L-am vazut in acea noapte – nu dormeam – din cauza faptului ca fetita nu respira bine, si trebuie sa am grija de ea… Initial am crezut ca este fulger, dar iarna?!?!? apoi, m-am gandit ca mi s-a parut… totusi, iata ca a fost adevarat!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s