Uneori o persoană poate să îți fie „un fel” de prieten, la fel cum asteroidul 2016 HO3 este „un fel” de satelit natural al Pământului.

În mod normal ești satelitul unui alt corp atunci când te rotești în jurul acelui corp. Luna este satelitul Pământului, Titan satelitul lui Saturn, iar Pământul satelitul Soarelui.

Micuțul asteroid 2016 HO3 este satelitul Soarelui, dar este considerat „un fel” de satelit al Pâmântului. Motivul este relativ simplu: 2016 HO3 se rotește în jurul Soarelui la aceeași distanță de acesta ca și Pământul, drept pentru care are aproape aceeași viteză de rotație. Se întâmplă ca asteroidul să se afle în prezent în preajma planetei noastre și, pentru că are aceeași viteză de rotație, să rămână o perioadă în vecinătatea ei.

Priviți în animația de mai jos, cum timp de un an de zile (400 de zile mai exact) asteroidul se rotește în jurul Soarelui împreună cu Pământul, la o depărtare nu foarte mare (între 20 și 39 de milioane de km). Uneori asteroidul o ia înaintea Pământului, dar forța de atracție a acestuia îl încetinește până când rămâne puțin în urmă, un joc gravitațional înainte-înapoi care se repetă de două ori pe orbită.

Pentru cei cărora le plac observațiile astronomice, asteroidul 2016 HO3 prezintă suprize, pe cer, traiectoria acestuia fiind deosebită.

Pentru că mereu rămâne în vecinătatea Pământului, obiectul se mișcă prin câteva constelații în fiecare an, cam aceleași pentru un interval de câțiva ani, traiectoria lui modificându-se lent pe măsură ce și orbita se modifică.

Chiar dacă nu are o strălucire aparentă mare (magnitudinea 22 cel mult), asteroidul merită urmărit. Priviți harta de mai jos, în care este tecută traiectoria din săptămână în săptămână, timp de un an. În următoarele luni se deplasează în emisfera sudică a cerului, dar revine la toamnă în constelații vizibile ușor din România. Va străbate în decembrie 2016 câmpurile bogate în galaxii din constelația Virgo, se va apropia aparent de Arcuturs, va urca în nordul constelației Bootes, după care coboară tot printre galaxii înspre Virgo, Hydra și Crater.

În astronomie un asemenea obiect se numește „cvasi-satelit”, un termen folosit pentru obiecte care nu vor rămâne la nesfârșit în vecinătatea Pământul (cum face Luna, de exemplu).

Asteroidul este cvasi-prietenul planetei noastre, care a avut în ultimii ani alte două asemenea obiecte. Ca și prietenii buni, cvasi-sateliții vin și pleacă.