Luna – 18/19 octombrie 2016

În noaptea de 18 spre 19 octombrie 2016, Luna se afla la trei zile după faza de Lună Plină.

Terminatorul, regiunea care desparte noaptea de zi pe Lună, se afla în Mare Crisium și Mare Fecunditatis, iluminate favorabil fiind craterele Messier A și B, Hercules, Atlas, dar și valurile înghețate de lavă din Mare Fecunditatis.

Mozaic al Mării Crizelor. Foto: Adrian Șonka
Mozaic al Mării Crizelor. Foto: Adrian Șonka

Folosind telescopul Cassegrain de 0,5 m în diametru, al Institutului Astronomic al Academiei Române, am observat câteva dintre zonele menționate mai sus, prin filmarea lor cu o cameră DBK21AU618.AS. Sesiunea de observații a durat de la ora 1 până la 3 dimineața, timp în care înălțimea Lunii pe cer a crescut de la 45 la 60 de grade.

Combinația cameră-telescop dă un câmp vizual de 1,64′ x 1,23′, destul de mic având în vedere că Luna ocupă 32′. Mai jos găsiți descrise toate regiunile observate.

Imaginile de mai jos sunt procesate cu AutoStakkert, Registax și MaximDl. Fiecare imagine este media a celor mai bine imagini dintr-un film realizat cu zona respectivă.

Mare Crisium la asfințit

Craterul imens din dreapta, doar cu o margine iluminată de Soare, se numește „Mare Crisium”. Este un „bazin” selenar,  unul din primele cratere pe Lună, produs pe când aceasta era fierbinte în interior și umplut cu lavă. Lava face ca interiorul său să fie lin, presărat de multe cratere mici și doar câteva mari.

Mozaic al Mării Crizelor. Foto: Adrian Șonka
Mozaic al Mării Crizelor. Foto: Adrian Șonka

Marginile înalte ale bazinului lasă câteva umbre lungi, iar parțile mai puțin înalte lasă umbre mai scurte.

Mare Fecunditatis

Mai jos avem tot suprafața unei mări, o zonă acoperită de lavă solidificată. Franjurii înalți și ondulați pe care îi vedeți se numesc „Dorsa” și sunt valuri de lavă solidificată. Cândva aceste valuri se mișcau lent în această zonă, un adevărat peisaj extraterestru.

Mare Fecunditatis. Foto: Sonka Adrian
Mare Fecunditatis. Foto: Sonka Adrian

Două cratere alăturate ies în evidență în imaginea de mai sus: Messier A și B.

Messier A și B

Messier A (stânga) are un diametru de 13 km și margine dublă în partea din stânga. Messier B are 12×9 km, o formă ovală care arată că a fost produs de un impact oblic. Craterul aflat în prelungirea lor, în stânga jos, are doar 2,8 km în diametru, iar cel mai mic din imagine, aflat în stânga sus față de precedentul, doar 1,5 km, aceasta fiind și limita de rezoluție din noaptea respectivă.

Craterele Messier A și B. Foto: Adrian Șonka
Craterele Messier A și B. Foto: Adrian Șonka

Rima Messier

Nu departe de craterele Messier se află o liniuță pe Lună, un tub de lavă denumit „rimă”. Rimele sunt șanturi care în trecut erau acoperite de un tavan care s-a prăbușit după dispariția lavei. Mai mereu, în zonele mărilor selenare, se întâlnesc rime, cele mai mare numindu-se „văi”.

Rima Messier, vizibilă ușor în imaginea de mai jos dar și în cea de sus, are o grosime de 1km. Craterul care se află la marginea ei are un diametru de 2,7 km.

Rima Messier. Foto: Adrian Șonka
Rima Messier. Foto: Adrian Șonka

Craterul Tycho

Tycho (86 km în diametru) este poate cel mai ușor de văzut la Lună Plină, când razele albe concentrice pot fi văzute cum se întind pe întreaga emisferă vizibilă a Lunii.

În anumite condiții însă, cum sunt cele întâlnite în seara de observații, în jurul craterului se vede un „guler” de materie mai întunecată, compusă din roci amestecate cu sticlă, totul produs la impactul care l-a produs pe Tycho.

Craterul Tycho. Foto: Adrian Șonka
Craterul Tycho. Foto: Adrian Șonka

Craterul Plato

Plato ar trebui să arate ca Tycho, dar pentru că a fost umplut de lavă, interiorul nu mai este la fel de adânc și marginile interioare nu mai au terase.

Interiorul este foarte întunecat și presărat de crater mici, patru dintre ele fiind vizibile și în imaginea de mai jos, ca niste mici cercuri rotunde. Dintre ele, cel mai mic are doar 1,5 km în diametru. Toate magazinele de la Romană la Universitate sunt cuprinse în cercul mic.

 

Craterul Plato. Foto: Adrian Șonka
Craterul Plato. Foto: Adrian Șonka

Craterul Copernic

Se spune că acesta este cel mai fotografiat crater de pe Lună, sub orice iluminare a Soarelui. In imagine, Craterul se află iluminat de sus și putem vedea că pe circumferința lui întâlnim pete albe și negre. În centrul craterului de 93 de km se află cinci munți, dar și numeroase detalii de nuanță.

 

Craterul Copernicus. Foto: Adrian Șonka
Craterul Copernicus. Foto: Adrian Șonka

Craterul Posidonius

Posidonius este un crater umplut până la refuz de lavă. Aproape de centru său se află un crater mai mic, de 15 km în diametru, iar o serile de șanțuri îi străbat interiorul, dintre care una în zigzag în partea din stânga jos. Vărfurile munților centrali se ițesc foarte puțin, baza lor fiind îngropată în lava de acum cateva miliarde de ani.

Craterul Posidonius. Foto: Adrian Șonka
Craterul Posidonius. Foto: Adrian Șonka

Craterele Teophilus, Cyrillus și Catharina

Acest trio inseparabil ne arată trei cratere cu vechime diferită. De obicei craterele cele mai noi sunt cele care au o forma clară. Cel din dreapta sus este Teophilus (110 km în diametru), cel mai nou crater dintre cele trei. Sub el în stânga se află Cyrillus, un crater ale cărui vârfuri centrale nu sunt în centru, care conține un crater mai mic cu formă de pară. Cel mai vechi și chinuit crater este Catharina, aflat în stânga jos, ocupat și el de un alt crater.

Craterele Teophilus, Cyrillus și Catharina. Foto: Adrian Șonka
Craterele Teophilus, Cyrillus și Catharina. Foto: Adrian Șonka

 

Craterul Piccolomini

Piccolomini este un crater clasic, bine format, care își păstrează forma inițială. Este cel mai mare crater din imagine, cu un diametru de 87 km. De la marginea din stânga, în diagonală în sus, pornește un fel de lanț muntos, de fapt o întrerupere a suprafeței selenare. Zona se numește „Rupes Altai”. Zona are o înălțime de 3-4000 de metri și ar putea fi marginea unui bazin selenar (crater mare și vechi).

Craterul Piccolomini. Foto: Adrian Șonka
Craterul Piccolomini. Foto: Adrian Șonka

Craterul Janssen

Janssen este imens, cu un diametru de 200 de km. Este un crater vechi, peste care s-au format alte sute de cratere, cel mai mare fiind Fabricius, aflat la marginea din dreapta sus. În Janssen se află un șanț curbat, Rimae Janssen, care se bifurcă într-o anumită zonă, în alte rimae mai mici.

Craterul Jannsen. Foto: Adrian Șonka
Craterul Jannsen. Foto: Adrian Șonka

Craterul Fracastorius

Fracastorius este un crater oval care și-a pierdut o parte din margini, în imensa revărsare de lavă care este Mare Nectaris. În interiorul său se află câteva canale de lavă, vizibile mai ușor atunci când sunt și umbre în crater. Le puteți vedea și în imaginea de mai jos, ca pe niște dungi albe. Dintre cele trei cratere care se văd în Fracastorius, cel mai mare are 5 km în diametru.

Craterul Fracastorius. Foto: Adrian Șonka
Craterul Fracastorius. Foto: Adrian Șonka

Craterul Eudoxus și regiunea Lacus Mortis

Lacus Mortis este regiunea din jumătatea din dreapta a imaginii. Avem un crater cu un munte în centru (Burg – 40 km în diametru), care se află situat într-o regiune circulară care este o parte dintr-o mare. În această zonă se află câteva șanțuri de lavă (des întâlnite în mările selenare). Șanturile se numesc „Rimae Burg” și au o lungime de 100 de km.

Craterul Eudoxus și regiunea Lacus Mortis. Foto: Adrian Șonka
Craterul Eudoxus și regiunea Lacus Mortis. Foto: Adrian Șonka

Craterele Endymion și De La Rue

Endymion este craterul imens aflat în întuneric, situat în partea din dreapta jos a imaginii. De La Rue este mai sus, la fel de mare, dar cu margini dezafectate și cu multe cratere mai mici în interior.

Craterele Endymion și De La Rue. Foto: Adrian Șonka
Craterele Endymion și De La Rue. Foto: Adrian Șonka

Craterele Democritus și Arnold

Democritul este craterul bine definit, situat în centrul imaginii, puțin la dreapta. Are 40 de km în diametru și o vârstă de 3,2 miliarde de primăveri.

Sub el se vede o zonă circulară, cu margini pierdute în câmpia vulcanică de dedesubt. Acela este craterul Gartner de 103 km în diametru.

Deasupra lui Democritus găsim un crater asemănător cu Garnter, care se numește Arnold. Wow, ce imagine lungă.

Craterele Democritus și Arnold. Foto: Adrian Șonka
Craterele Democritus și Arnold. Foto: Adrian Șonka

Lacus Temporis

Sub această frumoasă denumire se ascunde câmpua vulcanică aflată în marginea de sus a imaginii. Sub ea se află un crater foarte bine definit, Altas A de 22 km, și unul deteriorat, mai mare, Chevallier, de 53 de km în diametru (aflat în centrul imaginii).

Lacus Temporis. Foto: Adrian Șonka
Lacus Temporis. Foto: Adrian Șonka

Zona Cauchy (crater + șanț + domuri)

Micul crater din dreapta se numește Cauchy, o groapă de 13 km. Pereții lui interiori prezintă diferențe de culoare, Cauchy fiind un crater tânăr.

Cele două dungi din imagine sunt formațiuni diferite. Cea de sus este un șanț de lavă (rima), iar cea de jos este o întrerupere de relief (rupes). Craterele mici care se văd bine au diametre de 5-6 km, iar cele care se văd ca niște puncte au mărimi între 1 și 2 km.

Zona Cauchy. Foto: Adrian Șonka
Zona Cauchy. Foto: Adrian Șonka

Craterele Aristoteles și Eudoxus

Cele două cratere nu prea sunt fotografiate separat pentur că sunt unul lângă altul și frumoase de îți vine să le iei acasă.

Aristotel, aflat sus, are 87 de km, are o formă ciudată, fiind umflat în partea din dreapta jos. Nu are munți centrali ci niște blocuri imense de rocă selenară.

Eudoxus este mai mic și mai tânăr (67 de km și 1,1 miliarde de ani vârstă). Zonele exterioare craterlului, pe toată circumferința, sunt acoperite de materia expulzată la impact.

Craterele Aristoteles și Eudoxus. Foto: Adrian Șonka
Craterele Aristoteles și Eudoxus. Foto: Adrian Șonka

Toate formațiunile de mai sus pot fi văzute și de voi prin orice instrument astronomic, uneri mai bine, alteori mai rău, în funcție de iluminare și starea cerului.

2 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s