Cu toții avem probleme imaginare. La fel și bolta cerească.

Ați putea crede că bolta cerească are o personalitate clară și ușor de descifrat. V-ați înșelat. Nicio problemă nu este la fel de grea precum cea dată de liniile imaginare cerești.

Orice om normal când se uită la un moment dat pe cer, vede stele și maxim două planete. E greu să descifrezi constelațiile, însă ceea ce vine atunci când afli despre sistemele de coordonate cerești, te pune la pământ.

Să luăm, de exemplu, orizontul. Banalul orizont, cercul care te înconjoară când stai pe câmp, ce desparte cerul de Pământ. Pare simplu, o stea poate fi la orizont, sub orizont (nu o vezi) sau mai sus față de orizont.

Însă veți afla că astronomii sunt obsedați de înălțimea corpurilor cerești deasupra orizontului.  Mereu vor să știe cât de sus sunt aștrii și, ca un câine care își vede stăpânul venind acasă, se agită în continuu pentru afla acest lucru.

Mai mult, nu sunt mulțumiți să spună ca steaua „e sus” sau „nu e sus”, ci măsoară înălțimea față de orizont în grade.

O conversație inteligentă cu un astronom:
– Oare cât de sus este Vega acum?
– La 45 de grade.
După 15 minute:
– Dar acum?.
– La 47 de grade…
–  Dar peste o oră?
– La 57 de grade…
– Dar peste 22 de ore?
„This person has left the conversation.”

Doresc atât de mult să știe cât de sus sunt aștrii, încât și-au imaginat o serie de cercuri parelele orizontul, care merg de la orizont în sus, cu ajutorul cărora măsoară înălțimea deasupra orizontului. Așa se și numește depărtarea în sus a unei stele față de orizont, „înălțime deasupra orizontului” (englezii în spun „altitude).

Iată mai jos, linii imaginare care ne arată înălțimea unei stele.

Credeți că e de ajuns? Nu e.

Le pasă și de poziția stelelor față de nord (pe vremuri le păsa unde sunt stelele față de sud). Iau ca reper nordul și măsoară un unghi înspre est, care se duce pe orizont până revine în nord. Unghiul acesta are valori de la 0 la 360 de grade. De fapt tot ce face este să ne arate în ce direcție trebuie să ne uităm sau să îndreptăm telescopul. E „important”, are și nume: „azimut”.

Păcat că se modifică în fiecare secundă, pe măsură ce Pământul se rotește, dar na… nimic nu e perfect. Nici măcar azimutul.

Mai jos găsiți azimutul trecut pe cer. Simplu, nu?

Iată-le și combinate. SIMPLU, NU?

Dintre toate liniile imaginare, trebuia să fie și o favorită. Zece costume identice să ai și tot unul pare să stea mai bine pe tine decât celelalte.

MissLINIA Univers este… meridianul.

Meridianul nu există dar se vede. Unește sudul cu locul de deasupra capului și cu nordul: linia asta curbată este meridianul. Toate stelele și planetele ajung la meridian o dată pe zi (sunt și unele care ajung de două ori pe zi) și când se află acolo, sunt la cea mai mare înălțime deasupra orizontului. De asta merdianul este cea mai frumoasă și mai deșteaptă linie, care dorește să schimbe lumea, să pună capăt foametei mondiale și are și trei doctorate, pe lângă faptul că este miss. Plus că arată bine îmbrăcată în haine cu stele.