Stele

Oamenii se uită „înspre” și nu „pe” cer. Când te uiti noaptea în sus, privești prin atmosfera transparentă înspre restul Universului. Din loc în loc se văd puncte luminoase, care de fapt sunt locuri din care vine lumina, adică „stele”. Toți acești aștri luminoși nu sunt pictați și uniți cu linii pe bolta cerească, ci sunt adevărate obiecte cosmice situate la adâncimi diferite în spațiu.

Steaua Altair. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Steaua Altair. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Într-o simplă imagine a cerului apar zeci, sute sau mii de stele, fiecare cu povestea ei, poveste cunoscută bine pentru aproape toate stelele până la care se cunoaște distanța.

Iată o serie de imagini în care apar stele strălucitoare. Imaginile au fost luate de la Institutul Astronomic al Academiei Române, printr-un telescop de 38 cm în diametru.

Oare care sunt cele mai interesante informații despre o stea? Depărtarea până la ea, dar nu în kilometri ci în ani lumină, pentru a ști cu câti ani o vedem în trecut. Mărimea, desigur, comparată cu cea a Soarelui. Poate și vârsta, care combinată cu durata maximă de funcționare a unei stele, ne arată dacă privim o stea nouă sau veche. Sigur ar fi interesant să știm viteza și sensul în care se mișcă steaua prin spațiu, ca să vedem dacă se apropie sau nu de noi. Dacă știm și temperatura la suprafață a stelei (care ne dă culoarea) ne putem declara mulțumiți.

1. Altair

Altair este o stea care acum 1,2 miliarde de ani nu exista și pe care o vedem cu 16 ani în trecut. Este mai fierbinte decât Soarele și alungită pentru că se rotește foarte repede. Diametrul la ecuator este de două ori mai mare decât cel al Soarelui. O stea mare și ovală. Ar trebui să funcționeze de cinci ori mai putin decât Soarele, deci steaua a trecut de jumătatea vieții.

Steaua Altair. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Steaua Altair. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

2. Gamma Trianguli

Se află la 117 ani lumină depărtare, lumina care vă intră în ochi anul acesta fiind emisă de stea pe când pe planeta voastră era anul 1901. Emite căldură în exces, ceea ce înseamnă că este înconjurată de un disc de materie încălzit de stea. Are o vârstă de 300 de milioane de ani și a funcționat deja o treime din viață. Se îndepărtează de noi și este de două ori mai fierbinte decât Soarele.

Gamma Trianguli. Foto: Institutul Astronomic al Academie Române/Adrian Șonka
Gamma Trianguli. Foto: Institutul Astronomic al Academie Române/Adrian Șonka

Este de două ori mai mare decât Soarele și de 33 de ori mai luminoasă decât acesta.

3. Gamma Cephei

Vă uitați acum nu la o stea, ci la două. Gamma Cephei este un sistem binar aflat atât de departe încât se vede cu 45 de ani întârziere. Este compus dintr-o stea care se află la prima bătrânețe (vârsta de 6,6 miliarde de ani) și o pitică roșie (adică o stea mică și rece). Cei doi aștri se rotesc unul în jurul altuia în 67 de ani și evoluează împreună: pitica roșie este în toiul vieții ei de stea pitică, iar cealaltă deja dă semne că și-a epuizat combustibilul.

Gamma Cephei. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Gamma Cephei. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Steaua mai mare este chiar… mare: de aproape cinci ori mai mare decât Soarele, așa că cea mai mare parte din lumina pe care o vedem este ei.

4. Gamma Camelopardalis

Acum vedeți o stea de 9000 de grade, de 185 de ori mai strălucitoare decât Soarele însă nu doar pentru că este mai fierbinte, ci și pentru că este de 2,5 ori mai mare. Este una din cele mai îndepărtate stele care se văd cu ochiul liber: o vedem cu 360 de ani întârziere.

Gamma Camelopardalis. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Gamma Camelopardalis. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Conține de trei ori mai multă materie decât steaua noastră, ceea ce o face să funcționeze de zece ori mai puțin. Nu știm ce vârstă are steaua, însă este în primii ani de viață.

5. Epsilon Persei

Acest sistem binar nu s-ar vedea dacă nu ar fi compus dintr-o stea imensă (de 7x > decât Soarele) și de 28.000 de ori mai luminoasă decât steaua noastră, pentru că se află la 640 de ani lumină depărtare.

Epsilon Persei. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Epsilon Persei. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Cealaltă stea, doar un pic mai mare decât Soarele, se rotește în numai 14 zile în jurul celei mari. Sistemul este la începutul unei vieți foarte scurte: are numai 15 milioane de ani.

6. Epsilon Geminorum

Aici vedem o stea. Una mare, de 150 de ori mai mare decât Soarele. Este mai mare acum, dar nu a fost mereu așa. Pentru că hidrogenul din nucleu s-a epuizat, steaua a trecut pe heliu, în timp ce s-a mărit și s-a răcit (nu strănută).

Epsilon Geminorum. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Epsilon Geminorum. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Ziua pe Pământ îți trebuie ochelari de Soare. Dacă epsilon Geminorum ar fi soarele nostru, ne-ar trebui 8500 de perechi de ochelari de Soare pe ochi. Bine că se află la 840 de ani lumină depărtare.

7. Castor – alpha Geminorum

Iar vă uitați la două stele care nu se văd separat. Sunt stele pe la vreo 9000 de grade, fiecare de 2-3 ori mai mari decât Soarele ca diametru. Conțin de 2-3 ori mai multă materie și vor funcționa mult mai puțin (1-2 miliarde de ani).

Castor. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Castor. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Fiecare dintre cele două stele are un satelit, fiecare fiind o stea mai mică decât Soarele. Acest minunat sistem se află la 51 de ani lumină depărtare. Cunoașteți un om de 51 de ani? Arătați-i steaua. Lumina care îi intră în ochi a plecat de la stea când s-a născut umanul respectiv.

8. Gamma Pegasi

O stea a cărei lumină face aproape 400 de ani până la noi. Cunoașteți pe cineva cu vârsta de 400 de ani?… Nu mai contează.

Gamma Pegasi. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Gamma Pegasi. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Este de cinci ori mai mare decât Soarele și deja a depășit perioada de stabilitate. A început să se mărească și se îndreaptă spre pensie. Se află la 390 de ani lumină depărtare și așteptăm să se mărească și mai mult ca să o vedem mai bine.

9. Beta Camelopardalis

Se află foarte departe de noi: lumina emisă de această stea se vede după 870 de ani. Este de 58 de ori mai mare decât Soarele, fiind tot o stea care evoluează mai repede decât Soarele. Ar trebui să funcționeze mai puțin de 150 de milioane de ani, dar acum se află undeva înainte de mijlocul vieții, având doar 65 de milioane de primăveri.

Beta Camelopardalis. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Beta Camelopardalis. Foto: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Dacă schimbăm Soarele cu această stea vom primi de 1500 de ori mai multă lumină. Vom avea artificii pe tavan și zero atmosferă.

10. Alpha Pegasi

Acum vedeți o stea de două ori mai fierbinte decât Soarele, care vine înspre noi. Se află la 133 de ani lumină depărtare și a început să moară. Hidrogenul din nucleu s-a terminat iar nucleul se micșorează în timp ce restul stelei se mărește. Devine din ce în ce mai fierbinte în interior și la un moment dat (nu știm când) heliul va începe să fuzioneze. Atunci, alpha Pegasi va căpăta a doua viață.

Alpha Pegasi. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Alpha Pegasi. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Nu o luați prea personal: este doar o stea.

11. Alpha Ceti

Steaua „Nasul” este mare și rece. Emite cea mai mare parte a luminii în infraroșu deci ceea ce vedem nu este tot. Este o gigantă roșie care a epuizat și heliul din nucleu. Materia pleacă de pe stea într-un ritm alert, ceea ce face să se emită unde radio în exces.

Alpha Ceti. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Alpha Ceti. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Este de 1500 de ori mai strălucitoare decât Soarele și, adusă în sistemul solar, a ocupa spațiul până la orbita lui Mercur. Un adevărat monstru nasul ăsta.

12. Alpha Andromedae

Un sistem binar compus dintr-o stea de 240 una de 13 ori mai luminoasă decât Soarele. Una este albastră, alta albă. Le-ar sta bine în bibliotecă pe mileu, dacă nu ar avea temperatura de 13.000 și 9000 de grade.

Alpha Andromedae. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Alpha Andromedae. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Sunt departe, la 97 de ani lumină, dar se rotesc una în jurul celeilalte în doar 97 de zile. De mult se știe că atmosferele lor sunt ceva mai calme decât ale altor stele asemănătoare, iar asta face ca unele elemente chimice să se găsească în cantități mai mari decât în alte stele. Stelele Alpha Andromedae conțin de zeci de mii de ori mai mult mercur, mangan, galiu și europiu decât alte stele. Nu am auzit să conțină și Americaniu, Asiaiu și Africaiu în cantități mari. Oare ce este în neregulă cu această stea?

13. Aldebaran

O vedem cum arăta când s-a născut președintele Rusiei. Nu apare pe prosoapele vândute la mare în Bulgaria, dar se află în spațiu pe direcția unui roi stelar. Aldebaran este măricică, de 44 de ori mai mare decât Soarele, dar și evoluată: a epuizat hidrogenul din nucleu și funcționează pe heliu. Adusă în sistemul solar ne-ar ilumina (prăji) cu lumină calmă, portocalie: este de 500 de ori mai strălucitoare decât Soarele.

Aldebaran. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Aldebaran. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Pe când se forma Soarele, Aldebaran avea deja două miliarde de ani. Cine știe ce seriale erau pe vremea aceea.

14. Alcyone

Este steaua cu 1000 de frați și surori, nu vă luați de ea pe stradă. S-ar descurca și singură, pentru că este 2000 de ori mai luminoasă decât Soarele. În plus, are un diametru de 11 milioane de km deci nu ar încăpea pe stradă.

Alcyone. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka
Alcyone. Imagine: Institutul Astronomic al Academiei Române/Adrian Șonka

Alcyone este cea mai strălucitoare stea din Pleiade, un grup de stele aflat atât de departe încât îl vedem cu o întârziere de 444 de ani. Departe, dar tânăr: roiul stelar, inclusiv Alcyone, are o vârstă de aproximativ 100 de milioane de ani.

Dinozaurii, printre care și Horia Moculescu, au prins formarea acestui roi stelar.

5 comments

  1. Africaiu :)) Funny tare, de unde le scoateti, Domnule Sonka? Parca sunteti o gaura alba de fun facts si glume cosmice.

    Legat de Menkar, sper sa nu citeasca articolul si sa se supere pe dvs ca i-ati incurcat putin numele. Nu de alta, dar numele ei din buletin, steaua “nara”, de care am aflat tot de la dvs, suna mult mai poetic decat steaua “nasul”, trebuie sa recunoasteti.

  2. Cel mai probabil Aldebaran nu își generează energia prin fuziunea termo-nucleară a heliului aflat în nucleu ci prin fuziunea hidrogenului prezent într-un înveliș în jurul nucleului. Pe baza unor studii recente Aldebaran este încadrată în ramura gigantelor roșii fiind nevoie de încă puțin timp până aprinderea heliului și încadrarea în ramura orizontală.
    Acum că am descoperit acest site sper să vă vizitez mai des și eventual să stăm la taclale.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s