O nouă apropiere de asteroid ni se pregătește la știri. Este vorba de asteroidul 2006 SF6 care va trece pe 21 noiembrie 2019 la 4 milioane de km depărtare de Pământ, la o distanță de 11 ori mai mare decât este Luna.

Nu spun ca nu e bine, dar de ce oare o fi apărut această știre?

Pentru că trece aproape?

În ziua de azi nici 4 milioane de kilometri nu mai sunt ce au fost. Patru milioane înseamnă 4000 de mii de kilometri, adică să mergi de 4000 de ori o mie de kilometri. Pare departe.

Patru milioane de km înseamnă de 314  ori diametrul Pământulul. Ia Pământul, aliniază alte 314 planete și ai ajunge la asteroid. Sună departe.

Patru milioane de kilometri înseamnă de 11 ori distanța până la Lună. Știi și tu cât de greu le este oamenilor să ajungă pe Lună, d-apoi la o depărtare de 11 ori mai mare! E departe.

Și mai e ceva. În ziua de 9 noiembrie 2019 trei asteroizi au trecut la distanțe mai mici decât cea până la Lună și nu a vorbit nimeni de ei. Pe 11 noiembrie alți trei asteroizi aula distanțe de 4 ori mai mici, iar pe 13 unul aproape cât sus-numitul a trecut la numai 3,7 distanțe lunare de planeta noastră. Iată cum în fiecare zi trec asteroizi pe lângă noi, dar nu se vorbește despre ei.

Erau mai mici, ce-i drept, dar ce te deranjează mai mult: un elefant în Serengeti sau o muscă în ciorbă?

Poate pentru că asteroidul este mare?

Da, asta. Asteroidul este… măricel. Nu se știe exact cât de mare, dar pentru că reflectă o anumită cantitate de lumină de la Soare putem spune că este între 280 m – 620 m de mare. Probabil pe la mijloc. Asteroidul este un fel de deal care se rotește în jurul Soarelui, unul mic, fără pretenții de munte. Ca mărime este cam cât parcul Izvor din București, fără mititei.

Dintre toți cei 2020 de asteroizi care se pot apropia la mai puțin de 5 milioane de km de Pământ, 2006 SF este doar al 754-lea ca mărime. Nu pare ceva impresionant, nu te poți lăuda cu locul 754 într-o cursă, însă impactul cu un asemenea obiect ar fi la fel de dezastruos ca o muscă în ciorbă: se strică și musca, și ciorba.

Aici „musca” este asteroidul, care la impactul cu solul se va distruge în totalitate, iar „ciorba” este locul de impact, care s-ar transforma în vapori de piatră în câteva fracțiuni de secunde. Impactul* ar produce un crater cu diametrul de 7 km și o adâncime de 500 m, un obiectiv turistic cât jumătate de București.

Ai putea crede că asta e totul, dar… nu.

La impact, aerul se încălzește și pleacă în toate direcțiile cu viteze enorme. Fenomenul se numește… „explozie” și este studiat foarte des de către oameni îmbrăcați în uniforme care merg des să elibereze cu forța anumite state.

Mai aproape de impact viteza vântului va fi mai mare dar va scădea cu distanța. Iată mai jos zona în care vântul ar avea o viteză atât de mare încât ar dărâma clădirile cu structura metalică și ar duce la falimentul firmelor de leasing pentru că ar contorsiona mașinile.

Un impact de acest fel este de mare ajutor poliției locale: să spunem că o lași pe avarii în intersecție pe Șoseaua Colentina. Unda de șoc produsă la impact ar face ca mașina să arate ca după ce a căzut un asteroid în orașul tău.

Dar ce te faci dacă stai ca omul obișnuit într-o clădire normală, sau chiar una cu structură de lemn? Dacă ai casa în zona de mai sus nu va rămâne mare lucru din ea, dar nici dacă mai departe, pentru că vântul va fi destul de puternic.

În cazul unui impact, zona în care toate cabanele de vânători ar pica pe vânători s-ar întinde pe o rază de 70 km în jurul lui „ground zero”.

Ca la orice dezastru natural, există întodeauna oameni care vor sta la geam și se vor uita, iar curiozitatea și indiferența le va fi răsplătită cu vârf și îndesat: vor vedea cum un obiect mic, acompaniat de o dâră luminoasă gălbuie, coboară din cer și dispare într-o lumină orbitoare. Vor mai vedea cum un nor de praf încins vine înspre ei, un spectacol impresionant. După care se vor sparge geamurile. Bravo băieți!

Cea mai lucrativă meserie după un impact cu un asteroid de 450 m este cea de geamgiu (sau cum s-o numi acum) pentru că pe o rază de 350 de km din centrul craterului vântul este atât de puternic încât sparge geamurile. Oamenii care au fereastra în direcția opusă impactului vor fi singurii din oraș cu geamuri la apartament, o situație de invidiat iarna. Unde preferi să te afli în luna ianuarie: într-un penthouse fără geamuri sau într-o garsonieră din Slatina cu termopane?

Efectele sunt calculate pentru un impact în care asteroidul intră sub un unghi de 45 de grade în atmosferă, este compus din rocă dură și lovește cel mai comun tip de sol de pe Pământ. Pentru toate datele de mai sus am folosit intefața următoare: https://impact.ese.ic.ac.uk/ImpactEarth/ImpactEffects/.

Încă nu am găsit o garsonieră fără apă curentă dar cu geamuri, în Slatina.