Unii oameni cumpără pământ pe Lună și cred că parcela este a lor. Alții cumpără pământ pe Mercur, Venus sau sateliții lui Jupiter. Alții nu cumpără nimic, doar se bucură de frumusețea acestor planete.

Totuși formațiunile de pe planete, sateliți, asteroizi și comete au nume, iar în următoarele zile doresc să vă arăt ce fel de nume s-au dat. Fiecare planetă are „tema” ei, adică anumite reguli după care se denumesc formele de relief sau sateliții.

Regula de bază atunci când se dau nume de persoane este ca acestea să fie decedate. Nu ne-ar plăcea ca în loc să facă observații, astronomii să se certe pentru că au primit un crater mai mic decât alții.

Voi începe cu prima planetă de la Soare, Mercur, a cărei suprafață a fost cartografiată aproape complet abia anul trecut.  Pe planetă întâlnim felurite forme de relief cum ar fi craterele, munți, văi, câmpii, creste muntoase sau culmi, depresiuni și povârnișuri.

Toate acestea primesc nume după cum urmează:

• craterele – artiști, muzicieni, pictori și scriitori care au adus contribuții fundamentale în domeniul lor și care sunt cunoscuți ca figuri importante în istorie în ultimii 50 de ani;
• munți – cuvântul „fierbinte” în diferite limbi;
• văi – denumirilor radiotelescoapelor de pe Terra;
• câmpii – numele lui Mercur în diferite limbi;
• creste muntoase – oameni de știință care au contribuit la studiul planetei;
• depresiuni – numele celor mai importante opere arhitecturale;
• povârnișuri – numele navelor din expedițiile științifice.

Poate vă întrebați cine a decis toate cele de mai sus. Este o întrebare bună iar răspunsul este astronomii și mai exact Uniunea Astronomică Internațională  (UAI). În UAI  sunt membri din toată lumea (inclusiv de la noi) și prin convenție s-au ales  toate temele. Procedeul este simplu: astronomii propun denumiri iar membrii UAI le aleg sau nu.

Concluzia este că nimeni nu poate denumi după cum dorește obiectele astronomice la fel cum nimeni nu poate schimba denumirea științifică a plantelor, animalelor sau chiar denumirea elementelor chimice.

Printre craterele mercuriene există și un nume românesc: Eminescu. Craterul a fost denumit oficial pe 8 aprilie 2008 și are un diametru de 125 km, orașul București încăpând în el de 6 ori.