Încălzirea globală, un subiect „fierbinte”. Nu trebuie să crezi în ea ci doar să te uiți la date. Cum de oamenii de știință au ajuns să creadă că lucrurile „se încing” pe planeta albastră? De unde știu acest lucru și cine o face?

Lucrurile stau destul de simplu. Anumite caracteristici ale atmosferei, solului sau calotelor glaciare ne arată că temperatura medie pe Terra crește. Nu o simțim pe pielea noastră dar o vedem în date.

Cei mai deschiși sunt cei de la NASA care au un site special în care ne prezintă datele obținute în ultimii ani (uneori chiar 100). Oamenii de știință au găsit indicatori ai creșterii temperaturii medie pe glob iar aceștia sunt:

• nivelul mării care se modifică dacă ghețarii se topesc;
• cantitatea de dioxid de carbon („codoi”) care este un gaz „de seră” emis de noi și toate vietățile, de vulcani și  de arderea combustibililor fosili (cărbuni);
• temperatura medie pe glob;
• aria calotelor glaciare care dacă se micșorează ne arată că s-a făcut mai cald la poli;
• cantitatea gheții din calotele polare: dacă scade ghețarii se topesc.

Cam asta a fost observat (și încă mai este) iar datele nu sunt foarte încurajatoare.

În primul rând s-a observat că nivelul mării crește, nu cu mult (cu 1,7 mm pe an până în anul 2000 și cu 3,28 mm pe an după 2000) dar acest lucru va face ca plaja de la Mamaia să dispară (nu că ar fi un lucru foarte  rău) ca șă nu mai vorbim de distrugerea locuințelor aflate la malul mării. Totul se desfășoară în timp iar dacă o continue așa putem presupune că Bucureștiul (aflat la o latitudine 80 de metri deasupra mării) ar fi acoperit de mare în 4705 ani. Desigur că nu va fi așa pentru că există și alte obstacole iar Marea Neagră nu are legăură cu oceanul dar înțelegeți ideea. Oricum cei din republica Maldive sunt foarte îngrijorați.

Și nivelul dioxidului de cabon a crescut. Mult dioxid de carbon în atmosferă înseamnă accelerarea procesului de seră prin stoparea creșterea densității amosferei. Probabil că știți că noaptea atmosfera planetei lasă să se ducă în spațiu majoritatea căldurii produse în timpul zilei, un fapt destul de benefic. Dacă atmosfera nu va mai face acest lucru înseamnă că temperatura va crește în continuu prin stoparea ieșirii căldurii în spațiu. La fel ca roșiile de seră și noi ne vom coace bine. Bine de tot.

Desigur că nu am ajuns la stadiul acesta (și nici nu cred că se va ajunge pe cale artificială) dar ne putem gândi că noi, vietățile de pe Terra, producem dioxid de carbon prin respirație și arderea cărbunilor. Pădurile ar trebui să ne scape de excesul de „codoi” dar și pe acelea le tăiem…

Măsurarea temperaturii medie la fiecare stație meteo de pe glob a dus la realizarea unui grafic care ne arată că temperatura medie pe glob este în creștere. Nu cu mult dar în creștere. Recent NASA a anunțat că 2010 a fost cel mai cald an de când se fac măsurători, nu foarte departe de 2009. Desigur că nu simțim acest lucru și temperaturile ridicate din timpul verii  nu trebui puse pe seama creșteii temperaturii medie globale. Dar totuși, măsurătorile nu mint.

Ca să fie totul spus să vorbim și despre ghețari. Se topesc. Suprafața toatală a acestora este în scădere, după ce au fost scoase variațiile induse de anotimpuri. Unde se duce apa topită? În oceane iar nivelul lor crește (vezi mai sus). Măsurătorile dau că la fiecare zece ani pierdem 11,5% din totalul suprafeței calotelor dar se pare că anul acesta stăm mai bine decât acum trei ani.

Desigur că mai sunt multe de spus. Dacă aveți timp pe site-ul  http://climate.nasa.gov/ puteți pierde câteva zile bune studiind datele și vă recomand.