Unii oameni cumpără pământ pe Lună și cred că parcela este a lor. Alții cumpără pământ pe Mercur, Venus sau sateliții lui Jupiter. Alții nu cumpără nimic, doar se bucură de frumusețea acestor planete.

Totuși formațiunile de pe planete, sateliți, asteroizi și comete au nume, iar în următoarele zile doresc să vă arăt ce fel de nume s-au dat. Fiecare planetă are „tema” ei, adică anumite reguli după care se denumesc formele de relief sau sateliții.

Regula de bază atunci când se dau nume de persoane este ca acestea să fie decedate. Nu ne-ar plăcea ca în loc să facă observații, astronomii să se certe pentru că au primit un crater mai mic decât alții.

Pe Lună întâlnim cratere (multe de tot), munți, regiuni line (numite lacuri sau mări), văi și fisuri și chiar lanțuri de cratere.

Craterele poartă numele oamenilor de științi și exploratorilor decedați care au adus contribuții remarcabile sau fundamendale în domeniul lor. Astronauții  sovietici decedați sunt onorați cu nume în vecinătatea Mare Moscovinese, iar cei americani în preajma craterului Apollo. Dacă și alte națiuni vor suferi pierderi umane în cosmonautică, se vor alege anumite zone în care craterele să fie botezate.

Dacă vă întrebați de ce rușii și americanii par a avea prioritate pe Lună vă pot răspunde: sunt primii care au studiat Luna de aproape.

• regiunile line de pe Lună (mări, lacuri, câmpii mici sau mari și golfuri) poartă nume latinești ale fenomenelor meteorologice sau ale unor concepte abstracte. Din categoria a doua pot menționa: Marea Crizelor, Marea Fecundității, a Nectarului și a Liniștii;
• munții selenari poartă numele munților de pe Terra și ale craterelor învecinate. Există și acolo Munții Carpați;
• vălile poartă numele craterelor învecinate;
• crestele sunt botezate după geologi importanți;
• fisurile poartă numele craterelor învecinate.

Există un singur nume 100% românesc pe Lună. Un crater mititel aflat pe partea cealaltă a Lunii se numește „Haret” după matematicianul-astronom Spiru Haret. Munții Carpați se extind și în alte țări deci nu pot fi considerați doar românești.

Poate vă întrebați cine a decis toate cele de mai sus. Este o întrebare bună iar răspunsul este astronomii și mai exact Uniunea Astronomică Internațională  (UAI). În UAI  sunt membri din toată lumea (inclusiv de la noi) și prin convenție s-au ales  toate temele. Procedeul este simplu: astronomii propun denumiri iar membrii UAI le aleg sau nu.

Concluzia este că nimeni nu poate denumi după cum dorește obiectele astronomice la fel cum nimeni nu poate schimba denumirea științifică a plantelor, animalelor sau chiar denumirea elementelor chimice.