Mai jos găsiți lansarea perfectă a robotului geolog Curiosity.

Frumoasa rachetă albă se numește Atlas V-541 și este compusă din mai multe părți, fiecare cu scopul ei.

Văzută de departe racheta nu pare cine ce dar dimensiunile sunt impresionante: diametru 5 metri și înălțime 58 de metri, cât două blocuri de zece etaje puse unul peste altul. Curiosity se află în vârf unde racheta este mai ascuțită. Racheta este foarte înaltă pentru că este nevoie de o cantitate mare de combustibil ca să se atingă viteza necesară ajungerii pe orbita terestră, forță în plus oferind și cele 4 „mini”-rachete laterale. Corpul cilindric al rachetei conține combustibil lichid (oxigen și hidrogen) iar cele 4 rachete laterale combustibil solid.

După consumarea combustibilului etajele de rachetă devin inutile și sunt lăsate în urmă: la minutul 2 din film rachetele laterale (se și vede cu puțin înainte că se sting)

Corpul principal conține două motoare de rachetă: unul aprins de la lansare până la ajungerea pe orbită și altul (numit Centaur) care va fi aprins după aproape o rotație în jurul planetei. Aprinderea finală asigură accelerația necesară plecării spre Marte.  Primul motor se desprinde de rachetă la minutul 4:53.

La minutul 4:38 veți vedea cum racheta începe să se rotească: nu este o defecțiune. Se asigură astfel o reglare a temperaturii pentru că fiecare parte a ei va fi îndreptată pe rând înspre Soare.

În al doilea film veți vedea cum capsula care conține pe Curiosity se desprinde de Centaur și pleacă înspre Marte. Lipsa reperelor te fac să nu realizezi că aceasta se deplasează cu viteza de 21.000 km/h!

Vom revedea pe Curiosity peste 8 luni prin ochii săi.