Epave pe Lună – URSS

Pământenii se pricep să acopere planeta cu deșeuri, chiar și fundul oceanelor fiind înțesat de epave.

Luna văzută de sonda LRO. Două dintre detaliile din imagine sunt obiecte trimise de pământeni. Foto: NASA/GSFC/Arizona State University
Luna văzută de sonda LRO. Două dintre detaliile din imagine sunt obiecte trimise de pământeni. Foto: NASA/GSFC/Arizona State University

Totuși, nu ne-am fi așteptat ca și suprafața Lunii să fie la fel!

Epavele de pe Lună sunt resturile sondelor spațiale trimise acolo. Fiind cel mai apropiat corp ceresc, Luna a fost ținta primelor sonde spațiale și a fost vizitată de zeci de ori până în prezent. Chiar și acum, în timp ce citiți aceste rânduri, sonda NASA Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) orbitează Luna de la o depărtare de 50 km de suprafață, cu o perioadă de doua ore. NASA mai are două sonde selenare, Ebb și Flow, ajunse la Lună chiar în ianuarie 2012.

Pe lângă descoperirile legate de Lună, sonda LRO mai are o misiune. Să fotografieze toate epavele sondelor care au fost trimise pe satelitul nostru. O și face, chiar cu succes, pentru că cele mai mici detalii vizibile în imaginile luate  au numai 50 cm.

Explorarea Lunii a început pe 14 septembrie 1959 când sonda Luna 2 s-a prăbușit controlat undeva lângă craterele Aristide și Arhimede. Sonda a fost lansată de URSS dar încă nu a fost fotografiată de LRO.

Sonda sovietică Luna 17 a asolizat în Mare Imbrium pe 17 noiembrie 1970. La bordul său s-a aflat un rover robotic, numit Lunokhod 1. Acesta a explorat suprafața selenară timp de 10 luni, fiind operat de pe Pământ. Distanța totală parcursă a fost de 10 km.

Lunokhod 1 pe Lună. Foto: NASA/GSFC/Arizona State University
Lunokhod 1 pe Lună. Foto: NASA/GSFC/Arizona State University

Imediat după asolizare, roverul a coborât pe sol pe o rampă și a testat cele opt roți. Energia folosită era extrasă de la Soare în timpul zilei, noaptea folosindu-se de energia dată de un încălzitor cu poloniu-210.

Dupa doi ani (ianuarie 1973), sonda Luna 21 a asolizat în caterul Le Monnier. Avea la bord o versiune îmbunătățită de rover, Lunokhod 2. Acesta avea camere mai bune și instrumente de analiză mai precise.

Ziua explora suprafața și noaptea era parcat, străbătând în acest mod 37 de kilometri. A funcționat numai 4 luni pentru că sistemele de la bordul roverului s-au supraîncălzit.

Lunokhod 2 pe Lună. Se observă urmele lăsate de roți. Foto:NASA/GSFC/Arizona State University
Lunokhod 2 pe Lună. Se observă urmele lăsate de roți. Foto:NASA/GSFC/Arizona State University

Luna 16 a fost prima din cele trei misiuni sovietice care aveau scopul de a aduce înapoi pe Terra material de pe Lună. A fost lansată pe 12 septembrie 1970, a aselenizat pe 20 septembrie iar după o zi a lansat o capsulă care conținea 101 grame de material selenar. Capsula a ajuns pe Terra pe 24 septembrie. Captarea materialului de pe Lună s-a făcut noaptea.

Luna 20 a ajuns pe Luna pe 21 februarie 1972 undeva între Mare Fecundității și Mare Crisium. După doua zile a lansat spre Terra o capsulă ce conținea 55 de grame de material de pe suprafața Lunii. Mostra de sol conținea aceleași minerale ca cele colectate de astronauții misiunii Apollo 16.

Luna 20. Umbra lungă și subțire este lăsată de brațul care colecta sol. Foto: NASA/GSFC/Arizona State University
Luna 20. Umbra lungă și subțire este lăsată de brațul care colecta sol. Foto: NASA/GSFC/Arizona State University

Cele două sonde aveau un braț care  colecta praf și mici pietre de pe suprafață. Brațul punea materialul în capsula iar aceasta era lansată spre Terra.

În octombrie 1974, Luna 23 asolizat dar nu a funcționat. A urmat Luna 24, care a asolizat pe 2 august 1976. A forat la o adâncime de 2 m și a extras 170 grame de material.  Luna 24 a asolizat la marginea unui crater fără nume, de 60 m în diametru.

Luna 24 la marginea unui crater de 60 m în diametru. Foto: NASA/GSFC/Arizona State University
Luna 24 la marginea unui crater de 60 m în diametru. Foto: NASA/GSFC/Arizona State University

Explorarea robotică a Lunii nu s-a încheiat. Următorul rover robotic va fi trimis în 2013. Se numește  Chandrayaan 2 și va fi construit de India și Rusia.

Existe și epave americane pe Lună.

2 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s