Sateliți artificiali – lansarea în spațiu

Sateliții artificiali – aparate care fac diverse activități utile, cum ar fi fotografiatul solului, studiul norilor, transmiterea semnalelor dintr-un loc în altul și multe altele. Poti fi mici cât un cub sau mari cât un autobuz și sunt de mai multe feluri.

Telescopul Spațial Hubble, un frumos satelit artificial. Foto: NASA
Telescopul Spațial Hubble, un frumos satelit artificial. Foto: NASA

 Lumea sateliților artificiali este uimitoare.

Lansarea în spațiu

În primul rând satelitul trebuie să ajungă acolo unde trebuie, adică în spațiu, în spațiu înseamnând acolo unde frecarea cu atmosfera este zero (sau pe aproape). Un obiect ajuns acolo se va roti în jurul planetei fără a avea nevoie de o modalitate de propulsie (în afară de cea pentru corecția traiectoriei), adica va orbita Pământul.

 Locul acesta minunat se află la peste 100 de km deasupra capetelor noastre, destul de aproape dacă te gândești. Dar să ajungi acolo este mai greu decât în orice loc la fel de apropiat de voi, pe orizontală.

Vă imaginați de ce: gravitația nu iartă. Ca să poți să te ridici trebuie să invingi gravitația, nu de tot, ci doar cât trebuie pentru a ajunge unde ai nevoie. Ați observat desigur că este mai greu să te ridici decât să te așezi pe fotoliu.

Ați mai observat ceva: în spațiu nu poți merge cu mașina. Motivul este simplu: pentru a ajunge la acea înălțime ai nevoie de o viteză mare. Foarte mare. Atât de mare încât nu îl poți trimite acolo cu o praștie, mașină sau avion. Viteza minimă necesară ca un obiect să devină satelit artificial al Pământului este de 28.000 km/h!

Se numește prima viteză cosmică” și vă dați seama că nu este ușor de atins. Avioanele de pasageri zboară cu 1000 km/h așa că data viitoare când vă aflați într-unul nu îl rugați pe pilot să vă ducă în spațiu.

Mai exact, prima viteză cosmică ne spune viteza necesară ca un obiect să devină satelit artificial la suprafața planetei! Pentru a-l pune pe orbită mai înaltă este nevoie de viteză și mai mare, dar nu mai mare de 40.000 km/h, așa că aveți grijă!

Prima viteză cosmica pe diferite corpuri cerești
Prima viteză cosmica pe diferite corpuri cerești

Prima viteză cosmică depinde de masa și raza planetei/satelitului pe care te afli deci diferă de la obiect la obiect. Pe Marte este de 12.800 km/h, pe Lună de 6000 km/h. Dacă obiectul este mic viteza cosmică devine ridicolă: pe Phobos (unul din sateliții lui Marte), prima viteză cosmica este de 30 km/h! Poți pleca în spațiu cu Loganul…

Unde începe spațiul?

Spațiul începe acolo unde se termină atmosfera, adică acolo unde se vor întâlni atât de puține molelcule de aer încât frecarea este neglijabilă. Problema este că acel loc este foarte îndepărtat pentru că s-a observat cum orbitele sateliților aflați la depărtări de 1000 km s-au modificat din cauza frecării cu moleculele de aer.

Rămâne ca locul unde începe spațiu să fie definit. NASA consideră astronaut pe oricine care a ajuns la 80 km altitudine.

La începutul erei spațiale se considera că spațiul începe la 100 km altitudine. Această valoare a fost calculată de Theodore von Kármán care a găsit că un satelit aflat la acea depărtare trebuie să aiba o viteză mai mare decât cea normală pentru a rămâne pe orbită. Din acest motiv această altitudine se numește limita Karman. În tratatele internaționale spațiul începe de la limita Karman în sus cu toate că aceasta este clar definită ca un loc unde mai există atomi și molecule (ce-i drept în număr mic, la fel de rare ca miliardarii în blocul vostru).

Marginea atmosferei și inceputul spațiului
Marginea atmosferei și inceputul spațiului

Totuși oamenii de știință nu s-au mulțumit cu această definiție și au încercat să găsească locul de unde începe spațiul. S-au gândit așa: spațiul începe acolo unde mediul conține particule emise de Soare și nu aflate în atmosferă. Dar cum particulele din atmosferă se mișcă (destul de încet și în mod previzibil), iar cele emise de Soare se mișca și ele (destul de violent și imprevizibil), înseamnă că trebuie să se întâlnească undeva, unde se vor ciocni și vor emite alte particule. Acolo începe spațiu și dacă putem detecta particulele emise în urma ciocnirilor, vom stabili exact înălțimea locului

În 2009 s-au publicat rezultatele, obținute prin măsurători realizate cu ajutorul câtorva rachete (lansate în 2007 de către Agenția Spațială Canadiană), care arată că spațiul începe la 118 ± 0,3 km.

Dacă vă întreabă cineva unde începe spațiul aveți trei răspunsuri la dispoziție, fiecare cu istoria lui.

O complicație în plus este modificarea formei și implicit a granițelor atmosferei din cauza ciclului solar, dar nu discutam acum despre asta.

Maine urmează rachetele. Poimâine orbitele și apoi sateliții, așa că ne distrăm zilele acestea.

One comment

  1. Arropo!
    Stiati ca in viitor o sa se faca excursii in spatiu (persoane care vor calatori pe orbita Pamantului cu ajutorul unui fel de satelit cu o cabina speciala).
    In ziua de azi o calatorie in spatiu (de scurta durata bineinteles) nu ia-r fi permisa niciunui miliardar din Romania!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s