Luni Pline

Privite cu ochiul liber toate Lunile Pline par la fel.

Lunile Pline din 2012
Lunile Pline din 2012

Oare chiar sunt? Desigur că nu.

În august vom avea două Luni Pline, una pe 2 și alta pe 31. Nu se întâmplă rar ci de fiecare dată când faza se produce într-una primele două zile ale unei luni de 31 de zile.

Faza de Luna Plină se produce atunci când Luna se află la fix 180 de grade de Soare și vedem atunci, iluminată complet, întreaga emisferă selenară îndreptată înspre Pământ.

Dacă vom compara una cu alta Lunile Pline, vom vedea două mari diferențe.

Mărimea

Prima constă în mărimea diferită a discului selenar. Mărimea aparentă, desigur, pentru că Luna nu se mărește și se micșorează după cum poftește. Diferența apare de la depărtarea diferită a Lunii față de planeta noastră. Când este mai aproape pare mai mare și viceversa.

Mai jos și în animația de sus găsiți toate Lunile Pline din 2012. Comparați-le și veți vedea când vom avea cea mai mică Lună Plină.

Librația

O altă diferență, mai subtilă, apare ca o balansare a Lunii. Alegeți un detaliu din marginea stângă sau dreaptă și veți vedea că uneori este îndreptat înspre observator, alteori nu. Balansarea Lunii se numește „librație” și este doar aparentă.

Luni Pline în 2012
Luni Pline în 2012

Modul în care Luna se vede pe Pământ este influențat de două lucruri: viteza de rotație în jurul axei proprii și viteza de revoluție în jurul Pământului. Se întâmplă ca cele două viteze să fie egale dar nu constante. Viteza de revoluție se modifică în funcție de apropierea de Pământ: crește când Luna se apropie de noi (perigeu) și scade atunci când este mai departe (apogeu). Dar cea de rotație nu se modifică în timp și de aici apare diferența de aspect.

Pentru că cele două viteze uneori nu mai sunt sincronizate avem următoarele situații: Luna se va deplasa mai repede când se află mai aproape de noi, dar pentru că viteza de rotație rămâne constantă, vom vedea cum partea de est a discului său va fi îndreptată mai mult înspre Pământ. Atunci obligatoriu vom vedea mai puțin din partea de vest și Luna pare a oscila.

La apogeu Luna se deplasează mai încet și marginea de vest va fi îndreptată înspre noi, fenomenul repetându-se la fiecare 27,3 zile.

Balansul ne permite să observăm mai mult de jumătate din Lună, cam 59%, așa că nu este corect să spunem că vedem doar jumătate.

Luna oscilează și nord-sud din cauza înclinării orbitei sale, fapt și mai interesant.

Extra: eclipse

Câteva Luni Pline sunt învăluite de umbra Pământului. Știm că umbra unui obiect se află în partea opusă sursei de lumină. Mai știm că Luna Plină se produce la 180 de grade de Soare, adică în partea opusă acestuia, unde se află și umbra planetei noastre. Pai și dacă Luna Plină se află în același loc cu umbra de ce nu sunt mereu suprapuse?

Luna e de  vină, sau mai precis, orbita ei care este înclinată cu 5 grade. Pentru că Luna nu se rotește în planul ecuatorial al planetei nu va întâlni mereu umbra acesteia. De asta nu avem eclipse de Lună la fiecare Lună Plină, adică în imaginile de mai sus nu vedem umbra lângă Lună.

O banală Lună Plină poate deveni destul de interesantă.

2 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s