În ’92 trăiam într-una din cele mai întunecate țări din Europa.
Acum ne-am iluminat… în ceea ce privește luminatul stradal de noapte și mărimea orașelor.
O imagine din 1992 a Europei ne arăta că România era o oază a întunericului, un loc de unde observațiile astronomice s-a fi putut de aproape oriunde. În nopțile transparente Calea Lactee se vedea și din cele mai mari orașe iar copii de atunci o vedeau și pe cer nu numai în desene animate.
Dezvoltarea orașelor are un preț: creșterea strălucirii cerului de noate din cauza numărului mai mare de lumini stradale de noapte. Dacă cerul devine luminos, stelele slabe ca strălucire nu se mai văd. Cerul devine gri și toate obiectele cosmice gri (difuze) dispar. Prima victimă este chiar Calea Lactee, un nor difuz, puțin luminos, care taie cerul în două. Gri pe gri nu se vede așa că din locurile cu lumini multe am pierdut cea mai spectaculoasă parte a cerului.
Fenomenul se numește „poluare luminoasă”. Puteți afla mai multe despre el pe site-ul special al Astroclubului București (link-ul dă un mesaj cum că site-ul ar fi periculos; eu l-am făcut și nu era periculos atunci; de atunci nu a mai umblat nimeni la el).
De unde mai putem vedea un cer „adevărat”? O putem facem de acolo unde nu avem orașe mai mai apropiate de 40-50 km. Dacă vă uitați pe harta de mai jos veți găsi imediat locurie.
Cerul este bun de la munte: munții se văd destul de întunecați. Mai este bun și în Deltă. Alte locuri de unde cerul ar trebuie să se vadă bine: la sud și sud-vest de Craiova, în județul Mehedinți, Caraș-Severin, la est de Arad, la sud-est de Oradea, la sud de Satu Mare și în preajma orașului Zalău.
Avem cer bun și în estul Maramureșului și vestul Sucevei, în nordul județului Botoșani, în jud. Vaslui și în Galați. Județul Tulcea este bun dar și sudul Constanței. Tabere de astronomie se fac în Munții Măcin, de unde am înțeles că cerul este foarte bun.
Desigur că vom putea vedea Calea Lactee și mii de stele și din alte locuri, dar mai sus am căutat cerul intr-adevăr bun, unde noaptea nu ar trebui să vezi nimic în jurul tău.
Șonka Adrian - Astronomie 
Faurei-ul e perfect ! 🙂
Basarabenii erau mai luminaţi în ’92 🙂
Hey, si pe harta luminilor din 1992, dar si pe cea din 2010, se vede usor orasul Mioveni:))) Am lasat lumina aprinsa atunci si din cauza asta:))))
Cred ca in 92′ era o onoare sa fii pasionat de astronomie in aceasta tara!
Interesant cum in Ucraina si Moldova era mai multa lumina atunci decat acum. Cel putin la sate …
2010-1992 = 18 nu 8 😉
hei mai greseste lumea.da si intrati pe site-ul “astro-urseanu”si zice acolo jos dai pe aia unde zice cu farurile de afara noaptea ca polueaza pentru ca parca 80% din lumina merge in jos si 20% merge in sus si atunci din cauza asta nu se mai vad foarte multe stele
Pe cerul primaverii cel mai mare numar de galaxii il gasiti in roiul Virgo-Coma. Este o zona dificila, fara prea multe stele stralucitoare, cea mai buna metoda este sa folositi Cambridge Star Atlas pentru a afla locatia aproximativa a galaxiilor si harta anexa dedicata roiului, din Sky Atlas 2000, pentru o identificare exacta. Eu am pornit de la steaua 6 Comae Berenices, am vazut galaxiile din jurul ei, apoi m-am mutat pe Epsilon Virginis, dupa aceea spre sud, pe Delta si Gamma Virginis.
Sunt 18 ani din 1992 pana in 2010.
Cu mare drag.
Sa traiasca si stelele!