O cometă pentru Marte – și mai aproape

Atunci când vrei să calculezi orbita unui obiect care se mișcă în jurul Soarelui, ai nevoie de cât mai multe observații, întinse pe un interval cât mai lung în timp.

Orbita cometei și apropierea de Marte. Animație: Halley, http://www.ipa.nw.ru/halley/en/. Click pentru imagine mai mare
Orbita cometei și apropierea de Marte. Animație: Halley, http://www.ipa.nw.ru/halley/en/. Click pentru imagine mai mare

De exemplu: dacă dorești să determini traseul unui autobuz, de la capăt la capăt, ar fi util să cunoși cât mai multe stații prin care trece. Dacă vei cunoaște doar trei stații, având în vedere că traseul este mai lung, traiectoria calculată va fi destul de aproximativă. Dacă afli poziția a zece stații, erorile se micșorează și vei putea cunoaște destul de sigur unde se va afla autobuzul în timp.

A fost nevoie de o introducere lungă pentru că s-au obținut noi poziții ale cometei cu Marte în gând: acestea arată că obiectul va trece și mai aproape de planetă!

Dacă acum o săptămână ne minunam la posibilitatea ca o cometă să treacă la 15 diametre marțiene de planeta roșie, acum parcă simțim fiori pe șira spinarii: cometa va trece la 8 diametre.

Obiectul este măricel, având undeva între 15 și 50 de km mărime, destul de mic în comparație cu Marte, dar îndeajuns de mare pentru a te întreba ce s-ar întâmpla dacă ar cădea pe Pământ. Nu va cădea pe Pământ și se pare că nici pe Marte, dar hai să ne imaginăm.

În primul rând avem de-a face cu un bulgăre de gheață murdară, o cometă compusă din gaze înghețate, apă și ceva pietre. Când auzi termenul de „gheată” îți  imaginezi că nu ai de-a face cu un obiect destul de dens-solid-tare, dar nu este așa: gheața la temperatura spațiului este cel puțin la fel de dură precum roca.

Dacă acest obiect ar cădea pe o planetă, ar face un crater de aproximativ zece ori mai mare decât el. Dacă obiectul are 15 km, craterul va avea 150! Imaginați-vă că ar cădea în București. Tot solul pe o rază de 75 de km ar fi vaporizat la impact! „Distracția” ar fi și mai mare dacă obiectul ar avea 30 de km. Sau 50! În ultimul caz ar apărea pe Pământ craterul „România”.

Câteva cratere mari de pe planeta Marte
Câteva cratere mari de pe planeta Marte

O altă problemă ar fi bolidul luminos apărut atunci când obiectul atinge suprafața planetei. Roca se vaporizează,  temperatura și presiunea materialului fiind extrem de mari. Un timp extrem de scurt vom vedea (e bine să te afli cât mai departe) o lumină puternică, mai strălucitoare cât 500 sau 200 de sori (dacă te afli la 100 sau 200 de km depărtare) . După 6 secunde vom primi și căldura emisă la impact, timp de 57 de minute fiind scăldați în căldură de câteva zeci de mii de ori mai intensă decât cea pe care o simțim de la Soare.

Ce mai, un eveniment care sigur ti-ar aranja coafura.

Să mai vorbim de cutremurul de 10,5 grade Richter sau de bangul sonic care va veni la 5 minute după impact (dacă de afli la 100 km depărtare)? Cel din urmă va destabiliza podurile și clădirile, va contorsiona caroseria mașinilor și va sparge geamuri cât să trăiască o mie de geamgii și familiile lor încă o sută de ani în urma comenzilor.

Este destul de probabil că impactul cometei cu planeta roșie nu se va produce, cu toate că depărtările limită (date de numărul de observații făcute până în prezent) așează cometa la o depărtare de Marte între zero și 316.000 de km, în ziua de 19 octombrie, ora 21:28 (ora României). Distanța cea mai probabilă este (în prezent) de 50.134 de km. Chiar și așa vom putea vedea ceva inedit: cum planeta se va afla în coama cometei, un înveliș gazos compus din gazul încălzit de Soare, care pleacă de pe suprafața cometei. Coama are o densitate mică și probabil că nu va avea un efect asupra atmosferei sau suprafeței planetei (aproximativ 109 atomi/m3).

Pentru că Marte se va vedea seara pe cer, vom putea observa prin telescop cum planeta va fi învăluită într-o ceață din care pleacă o coadă luminoasă (coada cometei).

Marte și cometa C/2013 A1
Marte și cometa C/2013 A1

Puteți calcula singuri efectele unui impact, cu ajutorul a două site-uri: unul al Colegiului Imperial din Londa/Purdue University (însoțit de fundamentarea matematică și fizică); altul fără fundamentare teoretică.

One comment

  1. Foarte frumos explicat!! Am învățat și eu ceva la Politehnică despre Metoda aproximării; într-adevăr, cu cât știm mai multe ”stații”, cu atât vom cunoaște distanța la care va trece cometa pe lângă Marte. DAR dacă între timp își schimbă traiectoria? Ce alte obiecte/planete i-ar putea modifica traiectoria/viteza? Mulțumesc anticipat și… țineți-ne la curent!

    Cu drag, Mihai din Suceava

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s