Un mic război astronomic a început de când o companie privată „te lasă” să denumești exoplanete pe bani.

Câteva sute dintre stelele de pe cer au nume arabe, date acum aproximativ 1000 de ani. Restul sunt „denumite” prin coduri, alocate riguros pentru ca cei care umblă cu date să aibă o viață relativ ușoară. Cei care alocă nume și coduri pe cer sunt specialiști ai Uniunii Astronomice Internaționale (UAI), o organizație înființată acum 94 de ani, cu membrii oameni de știință din toate statele posibile și imposibile.
UAI se ocupă cu alocarea de nume sau coduri tuturor obiectelor cosmice care au nevoie, acestea fiind acceptate de astronomi și utilizate în popularizarea domeniului. Alocarea de nume și coduri se face după anumite teme, fără cost, doar pentru că există nevoia de ele, totul fiind bine coordonat de „biroul de nume” al UAI. Numele se aprobă, la propunerea astronomilor sau după alegerea membrilor comisiei, fiind apoi publicate pentru ca tot satul să știe. Atenție însă, căci nume se dau numai formațiunilor de relief pe de alte planete sau sateliților acestora.
Anul trecut s-a înființat o companie, denumită Uwingu, care, contra cost, te lasă să alegi un nume pentru o exoplanetă. Știți deja, dar pentru a fi sigur reamintesc că exoplanetele sunt planete care se rotesc în jurul altor stele. IAU le alocă deja coduri care conțin numele sau codul stelei plus o literă în ordinea descoperirii.
Uwingu te lasă să propui un nume care poate fi alocat exoplanetei dacă și altii îl aleg. Chiar dacă se menționează că numele nu va fi oficial, probabil se speră că o utilizare intensă îl va face acceptat și de către comunitatea științifică. Un exemplu bun ar fi „Marea Nebuloasă din Orion” care este denumită oficial Messier 42 sau NGC 1976 (plus alte 18 coduri). Titlul de „Marea Nebuloasă din Orion” a fost dat de majoritatea autorilor de cărți de popularizare și a rămas acceptat și de către astronomi.
Reprezentantul Uwingu este o persoană de specialitate, bine cunoscută, Alan Stern, șeful misiunii NewHorizons în drum spre Pluto (sonda spațială este în drum, nu șeful), semn că nu avem de-a face cu o firmă de bloc care vinde rânduri de excel în care trece numele alese/cumparate pe internet de Moni lui Iri.
UAI s-a simțit obligată să emită un comunicat de presă în care condamnă vânzarea de nume, foarte asemănătoare cu vânzarea de nume pentru stele, în care nu specifică numele companiei. Uwingu a răspuns pe măsură, susținând că UAI nu reprezintă publicul și că omul normal are dreptul să dea nume exoplanetelor.
Uwingu are de partea sa cel puțin presa americană și publicul care dorește să aleagă nume pentru obiectele descoperite indirect (adică niște grafice ale vitezei radiale în funcție de timp). UAI are tradiția, probabil toată comunitatea științifică și probabil presa europeană.
Disputa este în desfășurare…
Inca odata se dovedeste ca americanii de rand sunt idioti de dau in gropi.