Salut, bătrân Soare

Ca și oamenii, stelele îmbrătrânesc. Dar spre deosebire de oameni, stelele îmbătrânesc în funcție de masă, adică de în funcție de cantitatea de materie pe care o conțin.

În centu se află CoRoT Sol 1, o stea ca Soarele dar mai bătrână
În centu se află CoRoT Sol 1, o stea ca Soarele dar mai bătrână

Și pentru că știm că stelele sunt imense motoare care transformă masa în energie, adică își consumă combustibilul (materia) într-un anumit timp. Timpul poate fi mai mare sau mai mic, în funcție de „consumul stelei”. Consumul poate fi mai mare în funcție de masa stelei, care dictează rata de consum.

Cunoaștem modul în care funcționează Soarele și am stabilit rata de consum al acestuia, precum și mărimea rezervorului. Am aflat astfel că Soarele trăieste în starea actuală de aproape 5 miliarde de ani și mai are încă pe atât.

Există însă o problemă: putem vedea cum este Soarele acum, dar trăim prea puțin ca să vedem ce va face în viitor. Același lucru este valabil și pentru trecut, știința neavând o vechime prea mare.

Singurul mod în care putem vedea cum era și cum va fi Soarele este să găsim stele ca acesta, în diferite stadii de existență.

Și aici intervine distracția.

În primul rând pentru că trebuie să determinăm parametrii Soarelui și în al doilea rând pentru că trebuie să găsim stele ca Soarele.

Oare ce-l face pe Soare… Soare. Iată câțiva dintre parametrii săi: masa, metalicitatea, perioada de rotație în jurul axei proprii și temperatura la suprafață (metalicitatea reprezintă raportul dintre elementele chimice mai grele, față de hidrogen). Cu ajutorul acestor parametrii s-a inventat „modelul solar”, adică o stea care teoretic poate fi dată înainte și înapoi în timp, pentru a vedea, bineînțeles, cum se comportă Soarele în timp, lucru util pentru niște ființe situate pe o planetă care se rotește în jurul lui.

Dar avem o problemă: nu putem trăi atât de mult ca să vedem daca modelul nostru este bun. Singura soluție este să găsim stele ca Soarelui situate în diferite stadii de evoluție (adică cu vârste diferite).

La începutul anul a fost găsită steaua CoRoT ID 102684698 (sau CoRoT Sol 1), foarte asemănătoare cu Soarele dar mai bătrână, având 6,7+/-0,7 miliarde de „primăveri”.  Am aflat că steaua se aseamănă cu Soarele în multe privințe, dar există și câteva deosebiri: abundența elementelor chimice diferă puțin dar se aseamănă cu cea a altor stele similare Soarelui. Acest lucru întărește ideea că Soarele are o compoziție chimică puțin neobișnuită.

Diferă și perioada de rotație, puțin mai mare decât  Soarelui, fapt pus pe etatea înaintată stelei. Se pare că perioada de rotație diferă în timp, mărindu-se cu vârsta.

Evoluția unei stele ca Soarele și poziția pe axa timpului a Soarelui și a stelei CoRoT Sol 1
Evoluția unei stele ca Soarele și poziția pe axa timpului a Soarelui și a stelei CoRoT Sol 1

Un lucu util adus de observarea acesteia este confirmarea că în timp elementul chimic numit litiu scade ca abundență în stea.  Compoziția chimică a amosferei unei stele poate fi transparentă sau mai puțin transparentă la energia emisă de nucleu și dacă ai mai puțin litiu transparența crește. Acest fapt duce la creșterea în strălucire a stelei, o creștere mai rapidă decât dacă litiul ar fi în cantități mai mari.

Din obsevațiile făcute în acest caz estimează că  peste 2 miliarde de ani Soarele va emite atât de multă lumină încât apa de pe Pământ se va evapora. Încă un motiv ca să începem să mai ieșim în spațiu.

Cunoaștem și stele analoge Soarelui, dar mai tinere, așa că începem să avem date și putem compara modelul de Soare cu realitatea.

Surse:

3 comments

    • Deigur ca stelele au camp magnetic. Marimea acestuia se poate stabili prin studierea spectrului stelei si observarea latimii anumitor linii spectrale.

  1. Cel puțin știm că Sol, steaua noastră așa cum ne place nouă oamenilor să o numim, se va stinge în liniște precum un bătrân ce își așteaptă sfârșitul în patul său călduț. Doar o mică balonare urmată de un vânt mai zgomotos ce va forma o nebuloasă planetară și apoi liniște. În urmă o modestă pitică albă degenerată ce își va pierde treptat și constat ultimile rezerve de energie de-a lungul miliardelor de ani.
    Ce facem însă cu stelele mai “nervoase”, stele precum Betelgeuse? Astea promit spectacole cu focuri de artificii.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s