Gemini Planet Imager

De când lumea, oamenii și-au dorit să poată vedea planete care rotesc în jurul altor stele. De zeci de ani, astronomii și-au dorit să descompună lumina unei planete și să afle din ce este compusă atmosfera acesteia.

Gemini Planet Imager montat pe telescopul Gemini south. Mare instrument, mare telescop. Foto: Manuel Paredes
Gemini Planet Imager montat pe telescopul Gemini south. Mare instrument, mare telescop. Foto: Manuel Paredes. Sursa imaginii: http://cosmicdiary.org/geminiplanetimager/

De curând cele două dorințe pot fi îndeplinite petru că un nou instrument astronomic și-a făcut apariția „pe piață”.

Se numește Gemini Planet Imager și nu face poze frumoase ci altceva: înregistrează lumina firavă a planetelor care se rotesc în jurul altor stele.

Să vezi lumina unei planete nu pare dificil, dar este, motivul fiind simplu (și cunoscut deja de voi): planeta doar reflectă lumina stelei și se află foarte aproape de aceasta văzută de la depărtare (de pe Pământ). Și pentru că steaua emite lumina, întotdeauna aceasta va fi mai puternică decât cea reflectată de planetă. Uneori planeta este destul de caldă și emite lumină (infraroșu), dar și aceasta se pierde în lumina stelei.

Există totuși o metodă prin care ascunzi steaua și te uiți în jurul ei, căutând planete, iar GPI chiar asta face. O face însă mai bine decât instrumentele de până acum mai ales dacă este atașat la un telescop performant și ghiciți ce? GPI a fost construit fix pentru un asemenea telescop și anume unul din telescoapele de 8 m în diametru aflate în Chile (nu uitați că GPI este doar un instrument, inutil fără un telescop).

Beta Pictoris, prima stea cu planetă observată.  Vedem lumina în infraroșu emisă de o planetă puțin mai mare decât Jupiter (punctul alb). Steaua se află în centru și este ascunsă pentru a nu polua datele. Foto:  Christian Marois, NRC Canada
Beta Pictoris, prima stea cu planetă observată. Vedem lumina în infraroșu emisă de o planetă puțin mai mare decât Jupiter (punctul alb). Steaua se află în centru și este ascunsă pentru a nu polua datele. Foto: Christian Marois, NRC Canada

Iată ce face acest instrument. În primul rând înregistrează permanent imaginea unei stele mai strălucitoare vizibilă prin telescop (pe imagine) și deformează oglinda acestuia pentru a obține o imagine mai bună. Asta înseamnă că imaginea extrem de bună dată de telescop este în continuare îmbunătățită, perfecțiunea fiind cuvântul de ordine acolo. Și pentru că o imagine bună are o „rezoluție” mai mare, tot acest proces permite separarea planetelor de stele lor.

În al doilea rând detectorii acestui instrument preferă lumina din infraroșu emisă de planete, mai ales de cele joviene, mai calde decât cele telurice. Astfel crește sensibilitatea și se pot detecta obiecte reci, adică planete. În același timp GPI ascunde steaua, lăsând să treacă numai lumina obiectelor reci, aflate în preajma acesteia.

Și de parcă nu era de ajuns, GPI face un un lucru extraordinar: descompune lumina ce cade pe fiecare pixel de imagine, determinându-se astfel compoziția locului care o reflectă sau emite.

Imagine bonus: steaua HR4796A și inelul său de materie care emite în infraroșu. Foto:  Marshall Perrin, Space Telescope Science Institute
Imagine bonus: steaua HR4796A și inelul său de materie care emite în infraroșu. Foto: Marshall Perrin, Space Telescope Science Institute

Deci, dacă știm că observăm o planetă care emite lumină, vom determina compoziția atmosferei în mai multe regiuni, exact ce ne trebuie pentru a afla dacă avem de-a face cu o planetă de tip jupiter sau terestru (cu toate că știm că mai mult planetele gen Jupiter emit în infraroșu)

Asta face GPI, unul dintre cele mai sofisticate instrumente astronomice, de mărimea unui automobil mic. Nu cereți așa ceva parlamentarului din colegiul vostru căci nu ar întelege la ce trebuie și nici nu ar fi de acord să dea vreun ban. Pe lângă faptul că nu am avea telescop la care să-l montăm…

One comment

  1. În această dimineaţă-26 febr.2014- am văzut o imagine pe cer minunată: poziţia unei stele (cred că luceafărul de dimineată) se afla exact deasupra poziţiei lunii; parcă era un cercel fermecat (o semilună cu o steluţă strălucitoare deasupra). O imagine superbă.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s