Umbre de sonde

Chiar dacă suntem asaltați de informații din domeniul astronauticii, de fapt Pământenii nu au lansat prea multe sonde spațiale.

Nu au lansat foarte multe sonde, iar obiectele vizitate sunt și mai puține, pentru că avem încă planete preferate (la care s-au trimis mai multe sonde decât la altele).

Sonde puține și puține obiecte vizitate.

De obicei sondele fotografiază planete, asteroizi și comete, studiază doar atmosfera, asolizează sau măsoara invizibilul câmp magnetic.

O situație însă se întâlnește mai rar: sonda își fotografiază umbra pe obiectul vizitat.

Eu cunosc două situații: umbra sondei Hayabusa pe asteroidul (25143) Itowaka și umbra sondei Rosetta pe cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko.

Știți cum poți lăsa umbră pe un asteroid? Trebuie să te apropii foarte mult de el, după regula: cu cât este mai mic, cu atât trebuie să te apropii mai mult.

Geometria imaginilor

Veți vedea că umbrele celor două sonde diferă ca aspect: una este ca o copie a sondei iar cealaltă o pată difuză.

Umbra sondei Hayabusa este bine definită, fiind aproape identică la mărime cu sonda. Motivul? Soarele avea un diametru aparent mic și a fost acoperit complet de corpul sondei (sau, pentru fotografi, de „body-ul” sondei). Și depărtarea dintre sondă și asteroid a fost mică (160 m), ceea ce a rezultat într-o umbră mică.

În cazul sondei Rosetta, Soarele nu a fost acoperit complet, umbra fiind o pată mai mare decât sonda. Mai jos veți găsi geometria sub care s-au luat imaginile, la scară ca depărtare și mărime a obiectelor.

Hayabusa și umbra sa pe asteroidul Itokawa

Japonezii au trimis o sondă până la asteroidul Itokawa pentru a aduce în laborator praf de pe dânsul. Colectarea s-a făcut prin așezarea sondei pe asteroid și prinderea prafului în lipici, în toamna lui 2005. Lipiciul a fost returnat pe Terra în vara lui 2010, end of story.

Înainte de a atinge suprafața asteroidului, sonda s-a apropiat de acesta și umbra ei a devenit vizibilă în puținele imagini luate în acele momente prea aglomerate pentru computerul de bord. În imaginea de mai jos se vede asteroidul (chestia gri, mare, acoperită de pietre) și o umbră în care se văd două panouri solare și corpul sondei.

Imaginea este luata pe 19 noiembrie 2005, la ora 7:58 GMT, când sonda se afla la 160 de m de asteroid.

Asteroidul Itokawa si umbra sondei Hayabusa

Umbra sondei Rosetta pe cometa 67P

Au mai trecut câțiva ani (9) până când o altă sondă spațială și-a fotografiat umbra pe obiectul pe care îl studia. Sonda Rosetta se află din mai 2014 lângă nucleul de 4 km lungime al cometei cu un nume greu de pronunțat: 67P/Churyumov–Gerasimenko.

Sonda studiază cometa de departe, de mai puțin departe și de aproape, în ultima fază depărtarea de cometă fiind de numai 6 km.

Imaginea de mai jos a fost luată pe 14 februarie 2015, când Rosetta se afla la 6 km de cometă.

 

Cometa 67P si umbra sondei Rosetta

Umbrele sondelor spațiale sunt mai rare, însă cele ale obiectelor naturale se întâlnesc mai des.

Aștept următoarea realizare în astronautică: umbra unei sonde care trece peste altă sondă aflată la sol, fotografiată de un astronaut care tocmai se întoarce de pe suprafață pe stația orbitală, de unde va pleca acasă.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s