Luna în noaptea de 7/8 ianuarie 2020

Luna se afla sus pe cer în această noapte, într-o fază apropiată de Lună Plină. Am folosit telescopul de Cassegrain de 0.5 m în diametru și o cameră ASI 12MM cu un filtru IR pass586 nm ca să iau imagini cu câteva zone. Turbulența a crescut spre sfârșitul sesiunii de observații.

Aristarchus și Vallis Schroteri

Imaginează-ți un șanț lat de 10 km și lung de 168. Dacă poți, pentru că prea vezi așa ceva pe Pământ. Atât de lată și lungă este valea Schroter, un șanț prin care a curs lavă, adânc de 1000 de metri, vizibil de la patru zile după Primul Pătrar până la 3 după Ultimul Pătrar. Mai sus în imagine se văd două cratere mari, unul nou (stânga) și altul vechi.

 

Billy și Hansteen

Billy are 46 km în diametru și a fost umplut cu lavă, care a șters istoria geologică a unui impact destul de frumos. Bine că îl avem pe Hansteen mai jos în imagine, care e la fel de mare dar mai nou. Între cele două cratere, mai la stânga, se vede un masiv muntos, vizibil mai deschis la culoare decât ce este în jur. La Lună Plină munții aștia reflectă foarte bine lumina Soarelui.

Copernic

Crater frumos, cinstit, întreg, cu diametrul de 93 de km. De la marginea lui până jos sunt 3000 de metri, după măsurătorile sondei Lunar Reccoinnasance Orbiter. Craterul mic, vizibil pe marginea din stânga are 3,2 km în diametru, cam cât orașul Oltenița.

Rimae de Gasparis

În centru-dreapta se vede un crater măricel, străbătut de șanțuri paralele. Se numește de Gasparis. Intrebarea întrebărilor: la început au fost șanțurile sau craterul? Craterul.

 

Gassendi

Gassendi este vechi și stricat, chiar dacă are 110 km în diametru. Trebuia să fie mai adânc decât este, dar lava l-a umplut aproape până la refuz. Doar vârfurile muntoase au reușit să răzbată.

Suprafața unei mări selenare

Nimic de văzut aici. Doar un ocean de lavă solidificată, vârfuri muntoase, valuri întărite și cratere super-mici, iluminate razant de Soare.

Kepler

E unul din cele mai luminoase cratere de pe Lună, dar nu pentru că emite lumină, ci pentru că o reflectă foarte bine pe cea a Soarelui. Și nu craterul, ci toată zona. Dacă te uiți la el pe Lună Plină vei vedea o pată albă de la care pornesc raze luminoase. Craterul este un pic mai mare decât Bucureștiul. Se spune că după ce a terminat cariera academică, Kepler a plecat călare pe un cal înaripat și s-a dus pe Lună unde s-a transformat în acest crater.

Marius și delurile sale

Aici Marius este un crater și dealurile sunt domuri vulcanice, dar merge și așa. Aici se află unul dintre locurile propuse pentru aselenizare dar pentru că multe misiuni Apollo au fost anulate, nu rămâne decât să ne uităm de la distanță. O poți face și tu în intervalul de la 5 zile după Primul Pătrar până la 4 după Ultimul Pătrar. Domurile se văd bine atunci când Soarele răsare sau apune peste regiune.

Mons Rumker

Sus în dreapta se vede un boț de dealuri peste care Soarele răsare. Este de fapt o aglomerare de domuri vulcanice.

 

Montes Agricola

Dunga asta de rocă are lungimea de 160 de km. A fost construită de daci, în perioada construcției Sfinxului din Bucegi. Grădina Maicii Domnului nu este România, ci Oceanul Procellarum.

 

Moretus

Vezi craterul mare din planul apropiat (are și un munte în centru)? Se numește Moretus. Vezi alt crater deasupra lui? Și altul la stânga-sus față de acela? Apoi, și mai în spate, un deal? Puțin mai încolo se află și Polul Sud al Lunii. Folosește o hartă, nu te mai lua după ce spun eu.

Plato

Acesta este un crater denumit după bunicul meu, Platon. Imi amintesc cum stăteam cu el pe Valea Oltului și ne uitam cum pică TIR-urile în apă. Există o întrecere între fotografi: care prinde mai multe cratere în Plato. Eu încă nu l-am depășit pe Max.

 

Reiner

Craterul de jos a fost fotografiat pentru că se află în preajma dealurilor Marius. E ca Urziceni pentru București.

Schickard

Nici aici nu e nimic de văzut. Doar un crater de aproape 250 de km în diametru.

 

Schiller

Craterele sunt de obicei rotunde, dar acesta nu. Schiller pare a fi un loc în care s-au format mai multe cratere, succesiv, la scurt timp unul după altul. Ca împrumuturile la bancă.

Sirsalis

În imagine nu se vede craterul Sirsalis și pentru că nu știam ce să scriu, am scris „Sirsalis”.

South

Chestia aia mare din centru, care are două margini la un unghi drept se numește South. Gluma este că se află în partea de nord a Lunii.

Trei cratere

Aici  vedem neclar o zonă frumoasă. Craterul din dreapta jos, Doppelmayer, are pereții distruși de lavă dar și un munte central. Celălalt, din centru, e și mai distrus. De aceste două cratere râde cel din stânga, Vitello, care nici el nu este mai presus: în centru se vede un șanț circular, iar peretele din stânga-jos este deformat rău de tot. Distracție mare pe Lună.

 

Tagliatele con zucchini

O zonă frumoasă cu un crater ca la carte: Zucchinus, în marginea de sus a imaginii. Craterul poate fi pus pe olx pentru că este în perfectă stare de funcționare, ca nou. Marginile sunt perfecte, cu terase, iar muntele central (care acum este în întuneric) nu are nicio zgârietură.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s