O cometă e o… cometă, adică un mic nucleu înghețat care atunci când se apropie de Soare se înconjoară de propria-i materie. Atunci devine mai strălucitor și mai mare decât este, fiind ușor de observat dacă ai telescop și cunoști bine cerul.

Totuși, nu toate cometele sunt atât de strălucitoare încât să le poți vedea cu ochiul liber sau măcar printr-un binoclu, motivele fiind variate: depărtarea de Soare și Pământ, mărimea nucleului sau rata de ejecție a prafului și a gazului.

Cometele nu se văd bine cu ochiul liber și din alt motiv: ochiul!

Pentru că noi oamenii suntem dispozitive organice mobile, ochiul are timp de expunere scurt. Vedem cât putem prin lentila noastră de 7 mm diametru, într-un timp de doar 1/15 secunde, un timp prea scurt pentru a acumula fotoni, dar bun pentru a sări peste chiștoacele maronii lăsate pe trotuare de câinii cu „stăpân”.

Dacă vrem să vedem mai mult, ne luăm un telescop. Oglinda acestuia, mai mare decât pupila ochiului (sper), captează mai multă lumină de la cometă, iar ochiul nostru vede mai bine. Cometa este mai strălucitoare decât am vedea-o fără telescop, dar expunerea e aceeași. Imaginea se împrospătează prea repede.

Așa că trecem fotografie. În loc să folosim bătrânul ochi, cu zgârcitul său timp de expunere, punem la telescop, în loc de cap, aparatul de fotografiat. Senzorul său poate fi lăsat să acumuleze lumină cât vrem noi, iar cometa devine în fiecare secundă mai strălucitoare. De asta fotografiile arată diferit față de realitate, inclusiv în astronomie, nu doar pe rețelele sociale.

Și uite așa am ajuns la subiect: atlasul cometelor din 2020.

În 2020 s-au văzut, ca în fiecare an, multe comete, însă fotografiile făcute din zeci de imagini adunate nu le fac cinste. O cometă puțin strălucitoare poate părea super-luminoasă dacă aduni 100 de imagini cu timp de expunere lung, situație care te lasă cu angoase existențiale cum că nu ai fost pe fază să o vezi. În realitate, în cel mai bun caz, de abia s-ar fi văzut.

Am pus una lângă alta imaginile făcute cometelor vizibile în 2020, dar am ales ca fiecare imagine să fie o singură expunere de 60 de secunde (sau cum se zice la academie, de un minut). Așa le putem compara pentru a decide care este cea mai cea.

Comparați cometele și veți vedea că uneori strălucirea aceluiași obiect este diferită (cometa 29P, C/2020 F3 sau C/2019 Y4). Cometele sunt obiecte care se schimbă la fel de rapid ca legile din România, noaptea și fără preaviz.

Le observăm tocmai din acest motiv dar și din cauza faptului că forma lor se modifică, aici de vină fiind și unghiul sub care o privim pe măsură ce ne rotim toți în jurul Soarelui. Un exemplu este C/2020 F3 sau chiar C/2017 T2 (PANSTARRS).

Ca și în orice alt domeniu al vieții, în sistemul solar se găsesc mai multe becuri stinse decât luceferi.