Bine te-am găsit, la revedere.

Bine te-am găsit internet de mare viteză, accesibil de oriunde, dacă plătești abonamentul, și la revedere cer liniștit, gratuit.

Sunt șanse mari ca în viitorul apropiat cerul să devină mai bogat cu minim 40.000 de sateliți artificiali, vizibili ca lumini mișcătoare în orice moment al nopții, iar astronomii sunt foarte îngrijorați.

Până în mai 2019 cerul era străbătut de vreo 20.000 de sateliți artificiali, majoritatea nefuncționali, dar numărul lor a început să crească în momentul când cineva s-a decis să lucreze la înființarea unei mari rețele de sateliți artificiali care dă internet oamenilor, rețeaua Starlink a companiei SpaceX.

La fiecare lansare se pun pe orbită între 20 și 60 de sateliți, iar de atunci numărul lor ajuns la 3754. Nu par mulți, dar proiectul presupune lansarea altor aproape 10.000, iar dacă merge treaba se poate ajunge să avem chiar 42.000 de sateliți de genul acesta.

În paralel cu SpaceX și compania OneWeb a lucrat și a trimis pe orbită câteva sute din cei 648 de sateliți prevăzuți pentru rețeaua lor. Acum se pregătește China cu rețeaua Guowang, care presupune decât 13.000 de sateliți pentru internet, iar Amazon se va alătura nobilei inițiative de a oferi internet via spațiu cu rețeaua Kuiper, cu 3000 de sateliți, și tot așa.

Așa și? Este normal să ai internet de mare viteză, care apropie oamenii și îi face să se întreacă în escrocherii, să comenteze cu ură împotriva celorlalți și să prezinte o imagine falsă a personalității lor, în timp ce mimează în mașină pe o melodie la modă.

E normal, e dreptul fiecăruia să aibă internet, la fel cum e dreptul fiecăruia se iasă noaptea afară și să privească stelele.

E dreptul fiecăruia să arunce gunoaie în râu, la fel cum e dreptul fiecăruia să stea să privească un râu plin de gunoaie.

În prezent astronomii din toată lumea sunt îngrijorați de numărul mare de sateliții propuși pentru lansare pentru că toți acești sateliți se vor vedea pe cer, vor traversa imaginile luate prin telescoape și vor strica datele astronomice care pot fi esențiale pentru viitorul omenirii.

De exemplu, în maxim doi ani se va pune în funcțiune marele telescop care va fotografia tot cerul la fiecare două zile, iar în imaginile lui se speră să se găsească aproape toți asteroizii periculoși pentru viața de pe planetă.

Sateliții artificiali vor apărea și ei în imagini și poate, dacă avem noroc, în spatele unuia se va ascunde chiar asteroidul care îi va omorî pe toți abonații rețelelor respective. Frumos.

Când se văd sateliții cu ochiul liber?

Sateliții artificiali nu se văd toată noaptea, ci doar când nu sunt în umbra Pământului, având cea mai mare strălucire câteva ore după apusul și înaintea răsăritului Soarelui. În preajma miezului nopții, timp de câteva ore înainte și după, mai toți sateliții apropiați de Pământ sunt în umbră, deci nu se văd. Dar rămân ceilalți vizibili, mai îndepărtați.

Nu toți sateliții se văd cu ochiul liber, în special cei mici. Acum cerul încă pare curat, în câteva ore fiind vizibili doar câteva zeci de sateliți, dar în viitor ne așteptăm ca sute de sateliți să se poată vedea în câteva ore și, pe parcursul întregii nopți să fie vizibili cu ochiul liber mii.

În prezent, cu ochiul liber se văd doar vreo 200 de sateliți, toți pe orbită joasă și ascunși de umbra Pământului în preajma miezului nopții. Iată-i pe toți în animația de mai jos, în noaptea de 11 martie. Cei gri sunt iluminați de Soare și se văd, cei albaștri sunt în umbră.

Și când spun că ne așteptăm, mă refer la faptul că s-au modelat și simulat traiectoriile pe cer a 65.000 de sateliți, iar rezultatul nu a fost încurajator.

Din România s-ar vedea cu ochiul sute de sateliți deodată, timp de câteva ore după apus și înainte de răsăritul Soarelui.

Când se văd sateliții prin telescop?

Prin telescop, însă, sateliții se văd tot timpul, nu doar la apus și răsărit. Sateliții apropiați sunt în umbra Pământului, dar nu și cei mai îndepărtați. Iar aceștia se pot vedea pe tot parcursul nopții.

Ca urmare, toate telescoapele observă și tablă împreună cu stele și galaxii, sateliții apărând ca dâre mai mult sau mai puțin luminoase, în orice direcție s-ar observa pe cer.

Mai nou, a fost publicat un studiu în care se arată că și în imaginile luate de telescopul spațial Hubble apar sateliți!

Iată cum se văd pe cer sateliții existenți azi. Animația începe după apusul Soarelui și continuă până la răsărit, în noaptea de 15 martie 2023.

Sateliții care nu sunt în umbră sunt cei gri, iar cei mov-albaștri sunt în umbră, deci nu se văd. Mărimea umbrei este cea pentru 550 km depărtare de Pământ, drept pentru care doar sateliții până la acea înălțime intră în ea.

După cum vedeți mereu rămân sateliți gri (vizibili).

Pasul animației este de 15 minute, ceea ce înseamnă că sateliții care se văd sunt mereu alții, în afară de cei situați pe o linie curbată, în jos.

Nu toți sateliții care apar în animație se văd cu ochiul liber, dar rețineți faptul că sunt puși doar cei 20.000 de sateliți existenți în prezent. Urmează să fie de trei ori mai mulți așa că sunt curios cum va arăta animația în câțiva ani.

E ceva de făcut?

Mai nimic. Rachetele se mișcă mai repede decât eventualele legi care ar mai opri din lansări. Legi și înțelegeri există și acum, dar toate se pot evita cu semnătura care trebuie.

S-a ajuns în situația amuzantă când americanii care au construit super-telescopul de care vorbeam mai sus să fie deranjați de americanii care lansează zeci de mii de sateliți, iar la mijloc sunt americanii care i-au finanțat pe primii și le-au dat voie celorlalți să lanseze sateliții.

Peste ani și ani o să ieșim noaptea afară să privim un cer înstelat cu tablă.