În trecut apariția unei “stele cu coadă” producea panică în rândul oamenilor, prevestind dezastre sau chiar sfârșitul lumii.
“Stele cu coadă” apareau din când în când pe cer, se mișcau cu repeziciune printre stele, rămâneau vizibile câteva zile sau săptămâni după care nu se mai vedeau.
A existat o perioadă când cometele erau considerate fenomene ce se peterceau în aer (atmosfera Pământului). Cel care și-a dat seama că sunt „apropiate de stele” a fost astronomul danez Tycho Brahe care a observat că privită din locuri diferite dar în același moment, o cometă nu își modifică poziția pe cer cum o fac norii, de exemplu. Aceasta a fost prima dovadă științifică că sunt foarte îndepărtate.
Uneori însă membrii speciei noastre făceau lucruri trăznite:
- în 1578 episcopul Andreas Calichus considera că o cometă este „fum gros al păcatelor umane ce se ridică zilnic, urât mirositor”; cineva (Andreas Dudith) a remarcat că dacă ar fi așa am avea zilnic mii de comete;
- în 1773 o interpretare greșită a unei lucrari a astronomului L.L. Lalande a dus la apariția ideii că o cometă se va ciocni cu Pământ pe 20 mai; membrii clerului au vândut la preț mare locuri în rai;
- în 1910 când se știa că Pământul va trece prin coada cometei Halley, s-au vândut pastile anti cometă și umbrele anti cometă;
- în 1970 cometa Bennet a fost pentru puțin timp identificată de arabi cu o rachetă israeliană;
[…] 3. Cometele și unii oameni… […]