Cele mai frumoase imagini ale planetelor sunt cele care fac să te simți că ai fi acolo. Imaginile oblice  cu Luna sunt un exemplu dar acum am mai gasit unul, o imagine luată de singurul  satelit artificial al planetei Mercur.

Priviti acum peste câmpiile mercuriene, o imagine luată de sonda spațiala MESSENGER pe 12 august 2011.

Câmpiile de pe planetă sunt zone acoperite de lavă după perioada marilor căderi de asteroizi și meteoriți. Pentru că lava a acoperit craterele mari se consideră că aceste regiuni sunt „noi”, craterele formate fiind foarte mici (sub 15 km în diametru). Motivul este simplu: după câteva miliarde de ani majoritatea obiectelor mari din sistemul solar, aflate pe orbite haotice, au căzut pe planete. Au rămas obiectele mici care au format apoi cratere mici.

În partea de jos a imaginii (care are o lățime de 220 km) se văd cratere mari, antice, iar în partea de sus cele noi, aflate pe o suprafață lină, cămpiile despre care vorbeam.

Imaginea conține o frumusețe pe care nu credeam că o să o întâlnim pe una din cele mai urâte planete (ca aspect). Totuși nu v-aș recomanda sa mergeți până acolo. La Soare sunt 460° C iar la umbră (sau noaptea) -180° C (diferența imensă de temperatură de la Soare la umbră apare pentru că nu există atmosferă care să rețină căldura). Dacă stai la Soare, protejat de un costum spațial, sistemul de răcire al acestuia se va strădui cu greu să te mențina rece. Mergi apoi la umbră și se va chinui să te țină cald.