O cometă trece pe lângă Pământ

Aproape fără să ne dăm seama, pe 16 decembrie se întâmplă ceva relativ rar: o cometă trece pe lângă Pământ.

 

Cometa 46P/Wirtanen pe 5 decembrie 2018
Cometa 46P/Wirtanen pe 5 decembrie 2018

Sună bine, spectaculos, însă hai să punem totul în context.

O cometă trece pe lângă Pământ

Întotdeauna cometele par mai mari decât sunt. De cele mai multe ori vedem un nor luminos imens (coama), din care ies cozi albe, albastre, verzi sau galbene, dar care conține un mic nucleu luminos, deseori ignorat la o simplă privire a cometei. Surpriză, surpriză: nici măcar punctul asta mic nu este cometa. Îl numim „pseudo-nucleu” și este de fapt o combinație între lumina emisă de coamă, de sursa cozilor (jeturi de gaz și praf) și de lumina reflectată de „adevăratul” nucleu. În animația de mai jos (sau de sus) pseudo-nucleul este punctul luminos care se mișcă.

Cometa 46P/Wirtanen pe 13 decembrie 2018
Cometa 46P/Wirtanen pe 13 decembrie 2018

Am ajuns și la cometă, la „adevăratul” nucleu.

Este foarte greu să afli cât de mare este un nucleu de cometă. Cel mai bine este să mergi până la cometă (s-a făcut de câteva ori) și îl vei vedea foarte clar. Dar sondele spațiale sunt scumpe și cei care își permit preferă să cheltuie banii pe alte activități. Aproape la fel de bine este să aștepți ca o cometă să treacă pe lângă Pământ și să o bombardezi cu unde radio. Nucleul le va reflecta și astfel îi vei putea afla mărimea. Dar cometele trec rar pe lângă Pământ și radio-telescoapele observă foarte rar asa ceva (s-a întâmplat de 21 de ori în 32 de ani).

În lipsa altor posibilități, astronomii măsoară nucleele de cometă în modul următor: observă cometa când se află la cea mai mare depărtare de Soare, determină strălucirea acesteia și o compară cu modele (cât de mare trebuie să fie un nucleu ca să aibă strălucirea respectivă).

Dar oare de ce observă cometele atunci când sunt la cea mai mare depărtare de Soare? Simplu. Se dorește să se măsoare cât de multă lumină reflectă nucleul pentru că strălucirea depinde de mărime. Doar când cometa este foarte departe de Soare nucleul nu este înconjurat de gaz și praf, fiind în stare inactivă. Atunci putem măsura doar strălucirea acestuia, exact ce ne interesează pe noi.

Problema este că nucleele de cometă sunt mici și foarte puțin strălucitoare când sunt departe, fiind nevoie de cele mai mari telescoape pentru observare.

Nucleul cometei 67P, un nucleu de patru ori mai mare decât cel al cometei 46P. Foto: ESA/Rosetta/NAVCAM
Nucleul cometei 67P, un nucleu de patru ori mai mare decât cel al cometei 46P. Foto: ESA/Rosetta/NAVCAM

Oare cât de mare este cometa 46P/Wirtanen, cea care trece zilele acestea pe lângă Pământ? Desigur, depinde la ce ne referim. La norul de gaz luminos care o înconjoară și care o să dispară după trecerea pe lângă Soare? Sau la nucleul cometei?

Coama, norul de gaz din jurul nucleului, se mărește și se micșorează când cometa se apropie de Pământ și de Soare. În cazul lui Wirtanen, la mijlocul lunii decembrie, a atins 22 de diametre terestre. Este mare dar difuz, ai putea sa treci prin el, este ca un… nor.

Nucleul lui Wirtanen este mic, de aproximativ 1,2 km în diametru, mărime determinată acum 17 ani. Nu este printre cele mai mari nuclee de cometă și pare că nu este foarte alungit, însă pentru mai multe detalii așteptăm imaginile radar de la radio-telescopul de la Arecibo, care a observat deja cometa.

O cometă trece pe lângă Pământ

Cometa Wirtanen se apropie destul de mult de Pământ dar la o scară cosmică. Se va afla la 11,6 milioane de km depărtare de centrul planetei noastre, o distanță destul de mare, cam de 30 de ori distanța Pământ-Luna. Însă nu foarte des cometele trec la asemenea depărtări și se alege să se spună că trece aproape de planeta noastră.

Depărtarea la care se află cometa pe 16 decembrie 2018
Depărtarea la care se află cometa pe 16 decembrie 2018

De exemplu, pe 22 martie 2016 cometa P/2016 BA14 (PANSTARRS) a trecut la numai 3,5 milioane de km de Pământ, de trei ori mai aproape decât Wirtanen. Sau, sigur vă amintiți, pe 1 iulie 1770, cometa  D/1770 L1 (Lexell) a trecut la numai 2,2 milioane de km de noi.

În următorii doi ani doar două comete se anunță a fi strălucitoare, C/2017 T2 (PanSTARRS) în primăvara/vara lui 2020 și C/2017 K2 (PanSTARRS) în iarna 2022-2023. Din păcate a doua nu se va vedea din România când va fi la maxim de strălucire.

Concluzia: rămânem cu aminitirea cometei D/1770 L1 (Lexell) din vara lui 1770. Parcă atunci verile nu era la fel calde, nu?

One comment

  1. Adevar graiti, pana la iarna lui 2022 mai avem de asteptat 2 ani, insa martieni, de-ai dvs. Banuiam eu ca sunteti martian sub acoperire, dar acum ca ati omis sa faceti conversia temporala, e clara treaba.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s